sal minimBlocul Național Sindical a acceptat opțiunea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice de a comanda un studiu de impact pentru salariul minim, studiu ce urmează a fi realizat de o echipă de experți independenți.

Deși partenerii sociali au fost invitați să transmită propuneri de experți considerați independenți care să se alăture echipei de experți propusă de minister, BNS a decis să nu dea curs acestei invitații, rezervându-și dreptul de a agrea sau nu, în mod justificat, concluziile unui astfel de studiu.

BNS a făcut propuneri de completare a structurii studiului ce urmează a fi derulat și totodată a înaintat o serie de solicitări vizând transparența acestui demers. Propunerile de completare a aspectelor vizate de studiu precum și solicitările referitoare la modul de lucru al echipei de experți sunt detaliate mai jos, acestea au fost înaintate MMFPSPV ieri, 23.08.2016.

Observațiile Blocului Național Sindical cu privire la structura studiului privind impactul generat de creșterea salariului minim

Un astfel de demers se poate dovedi util în măsura în care poate aduce informații noi și complete atât la nivel agregat dar și la nivel micro.

Ca urmare, acest grup de experți ar trebui să contribuie la realizarea unei baze de date necesare pentru un astfel de demers, să analizeze impactul creșterilor salariului minim din anii anteriori și totodată să construiască modele de predicție pentru a evalua impactul unor viitoare ajustări ale salariului minim.

A.    În ceea ce privește analiza salariului minim din perspectiva salariaților, facem următoarele precizări:

-          Rolul acestei analize, realizată din perspectiva salariaților, ar trebui să fie acela de a măsura modul în care salariul minim asigură lucrătorilor un venit din muncă suficient, astfel încât să nu fie nevoie să beneficieze, sub nici o formă, de asistență socială.

-          Plățile informale ar trebui analizate cu atentie, ele nu pot fi considerate un element ce completează veniturile unei gospodarii în mod continuu, ar putea constitui o informație utilă pentru analiza salariului minim din perspectiva angajatorilor oferind informații cu privire la marja de profit reală a angajatorilor.

-          În ceea ce privește corelația între coșul minim de consum și salariul minim considerăm că trimiterea la decila 1 de venit nu este relevantă în acest caz, dacă avem în vedere cel puțin 2 aspecte:

a)      În anul 2015 consumul alimentar exprimat în calorii în decila 1 a fost de 2100 calorii / zi / persoană, în condițiile în care, așa cum se menționează și în studiile indicate în documentul Termeni de referință, nutritioniștii recomandă un minim de 2700 de calorii / zi /persoană ca fiind un standard alimentar minim.

b)      Aprox 36% din veniturile gospodariilor din Decila 1 provin din venituri în natură, respectiv consum de produse din resurse proprii, doar 7,7% din veniturile gospodariilor din Decila 1 provin din salarii. În 2015 veniturile bănești ale unei gospodării din decila 1 – erau de 797,46 lei / lună/ gospodărie, din care venituri din salarii - 98,72 lei/ lună / gospodărie.

Raportarea la decila 1 conduce la inutilitatea demersului de analiză a corelării coșului minim cu salariul minim.

-          Analiza datelor REVISAL și cele disponibile la ANAF nu trebuie să aibă ca scop găsirea unui temei pentru a justifica menținerea salariului minim la un nivel redus, așa cum este formulat în acest moment textul conduce la ideea că o cumulare a unor venituri din mai multe contracte poate fi o bună justificare pentru menținerea salariului minim la un nivel mai redus. Scopul acestui demers este acela de validare a datelor știut fiind faptul că în Revisal sunt informații referitoare la salariul prevăzut în contract, în timp ce ANAF furnizează date referitoare la salariile efectiv realizate, inclusiv ore suplimentare sau prime și bonusuri cu sau fără caracter permanent.

-          Analiza ar trebui completată cu o imagine a impactului asupra satisfacției lucrătorilor oferită de plata primită pentru munca prestată.

-          Tratamentul fiscal al veniturilor din muncă și al salariului minim în special trebuie să fie unul adecvat eforturilor de reducere a sărăciei și asigurării unui trai decent minim pentru cei cu salarii mici. Creșterea salariului minim, începând din 2005, a fost permanent însoțită de o creștere a sarcinii fiscale pentru acest nivel de venit. Deducerile fiscale ar trebui revizuite astfel încât creșterea salariului minim să se reflecte într-o creștere similară a venitului net.

 

B.     Din punctul de vedere al angajatorilor: așa cum se menționează în Raportul de țară al României pentru 2016, România este în continuare competitivă în principal în privința prețurilor, mai degrabă decât în privința calității. Modelul de competitivitate bazat exclusiv pe costul redus al forței de muncă este unul toxic pentru dezvoltarea sustenabilă a României, sigur identificarea acestor sectoare poate fi un demers util însă nu ar trebui să constituie un element definitoriu în mecanismul de ajustare a salariului minim.

Analiza ar trebui să vizeze de asemenea statul ca angajator, având în vedere că aprox 20% din salariații din România sunt angajați în sectorul public.

 

C.     Din punct de vedere al cadrului macroeconomic ar trebui să avem în vedere o analiză a modului în care creșterile salariului minim se transferă în creșterea salariului mediu și în nivelul și structura ocupării și al fluxurilor de forță de muncă.

De asemenea ar trebui analizat impactul asupra precarității locurilor de muncă, numărului de ore lucrate precum și asupra ocupării pe cont propriu.

 

Pentru transparența acestui demers precum și pentru funcționalitatea grupului de experți vă solicităm următoarele:

-          Partenerilor sociali, membrii ai grupului de lucru înfiinat prin memorandum, care nu și-au desemnat reprezentanți în grupul de experți independenți li se va asigura acces la bazele de date complete aflate la dispoziția grupului de experți, precum și la modelele utilizate / costruite de aceștia, accesul va fi asigurat în timp util, respectiv concomitent cu accesul experților la aceste informații.

-          Parteneriilor sociali, membrii ai grupului de lucru înfiinat prin memorandum, care nu și-au desemnat reprezentanți în grupul de experți independenți li se va asigura accesul la sesiunile de lucru ale grupului de experți și implicit vor fi informați în timp util asupra calendarului de întâlniri.

-          Partenerii vor avea posibilitatea de a consulta raportul elaborat încă din faza de draft și totodată vor putea transmite puncte de vedere.

-          Componența grupului de experți va trebui validată de partenerii sociali.

 

Menționăm că BNS își rezervă dreptul de a-și asuma sau nu concluziile acestui studiu, opțiunea va fi una justificată.

De asemenea precizăm că decizia finală privind concluziile studiului precum și propunerea de mecanism de ajustare trebuie să aparțină partenerilor reprezentați în grupul de lucru.

 

 


Sursa: Departamentul Economic BNS