bnssBNS a fost invitat să participe la conferința „Profesiile Viitorului - O abordare naţională şi europeană” organizată marți 2 mai 2017.

Deoarece tema acestei conferinţe reprezintă una din temele predilecte pentru activităţile noastre specifice din ultima perioadă, am fost prezenţi la această dezbatere.

Redam mai jos mesajul reprezentantului BNS la această conferinţă.

„De Ziua Naţională a Tineretului, BNS salută organizarea acestei conferinţe şi aplauda abordarea unei teme atât de importante pentru întreaga societatea românească. Tinerii reprezintă valoarea cu cel mai mare potenţial a acestei ţări – sună declarativ, dar nu există un mod mai simplu şi mai bun de a spune acest lucru, iar BNS acorda o mare atenţie de ceea ce se întâmplă pe două paliere care se întrepătrund: evoluţia profesiilor şi importanta dezvoltării carierelor şi a integrării tinerilor în piaţa muncii.

Ştim cu toţii că piaţa muncii, atât la nivel naţional cât şi european, se schimba într-un ritm alert şi că aceste schimbări sunt generate în principal de cerinţele tot mai specifice generate pe diverse direcţii în cadrul activităţilor / industriilor. 

Înregistrăm apariţia şi dezvoltarea tehnologiilor disruptive – cele care răstoarnă lumea şi înlocuiesc tehnologiile sau practicile cunoscute şi deja larg acceptate: magazine on-line, automobile electrice, imagini şi sunete digitalizate, cloud computing, telemunca, servicii specializate de multe ori până la nivel individual etc. Avansul tehnologic cuprinde toate sferele de activitate economico-socială, iar uneori apar şi riscuri din această cauză (de ex. 60% din locurile de muncă din România sunt în pericol de „robotizare”, urmare a proceselor relativ simple pe care le derulează mare parte a lucrătorilor de la noi). Şi pentru aceasta ar trebui să fim pregătiţi.

Concluzia este simplă şi directă: paradigma pieţei muncii este într-o continuă schimbare şi o dată cu ea reperele de recrutare / ocupare se schimbă şi ele. 65% din copiii care încep acum şcoala primară vor profesa în domenii inexistente astăzi (cf. Forumul Economic Mondial de la Davos 2016). Parte din meseriile viitorului nici nu au fost inventate şi nu vorbim de un viitor îndepărtat, ci de viitorul proxim, următorii 5-15 ani.

Strategiile europene şi naţionale care vizează planificarea şi dezvoltarea educaţiei, formării profesionale şi ocupării forţei de muncă trebuie să fie adaptate  la aceste realităţi dinamice, iar accentul se pune inevitabil pe pregătirea tinerilor. România, alături de Europa,trebuie să identifice şi să investească în noi surse pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă în ceea ce priveşte dezvoltarea profesională şi incluziunea socială şi economică a tinerilor şi a forţei de muncă în general. Prosperitatea noastră viitoare va depinde în mare măsură de modul în care utilizăm propriile resurse, cunoştinţe şi talente creative pentru a stimula învăţarea, adaptarea şi inovarea.

În contextul expus, România se confrunta cu un deficit de forţă de muncă pregătită pentru a ocupa în special locurile de muncă din industrie (sigur aici este o discuţie mai largă) şi în acelaşi timp înregistrează un şomaj paradoxal. Prin urmare, o primă măsură ce se poate lua este adaptarea programelor de pregătire, a conţinuturilor de curs şi metodelor de învăţare / predare la evoluţiile prognozate, pe scurt trebuie o reinventare a învăţământului secundar şi terţiar, în special a celui profesional şi tehnic. Creşterea investiţiilor în formarea forţei de muncă este un instrument important în reducerea inegalităţilor sociale şi economice şi pentru acoperirea nevoilor din piaţa muncii, dar investiţia nu trebuie să se adreseze doar șomerilor. Companiile investesc extrem de puţin în formarea profesională continuă a angajaţilor, mai puțin decât oriunde în Europa. Statul la rândul lui investeşte doar în şomeri sau persoane inactive (şi aici extrem de puţin, programele de ucenicie sau formare profesională fiind foarte slab reprezentate). Practic avem de-a  face cu o activitate extrem de limitată şi fără obiective concrete în acest domeniu. De cele mai multe ori, accesul salariaţilor la formare este doar o opţiune asumată personal, în mod firesc tinerii, în special cei din mediul urban, fiind mai preocupaţi din acest punct de vedere.

În acelaşi timp trebuie avute în vedere şi o serie de acţiuni de corecţie şi completare a normelor şi reglementărilor care nu mai fac sens cu realitatea cotidiană (de ex. aceea că peste 80% din ocupaţiile legate de mediul virtual nu apar în  COR). Trebuie elaborate, completate şi revizuite standardele ocupaţionale, rămase mult în urmă sau pur şi simplu inexistente.

Aşadar, România (şi Europa, de altfel) trebuie să exploreze noi modalităţi de a asigura necesarul de competente pentru orizontul 2020-2025 şi totodată să creeze valoare adăugată prin punerea în comun a resurselor, generând astfel rezultate solide şi transversale. O parte din Europa poate atrage însă competentele de care are nevoie sau oricum are o capacitete de retenţie mai mare, în timp ce România trebuie să facă eforturi susţinute în acest sens.

Pe lângă toate acestea, trebuie să asigurăm participarea tinerilor la viaţa politică şi socială a  societăţii, iar aceasta înseamnă uneori inclusiv completarea cunoştinţelor şi deprinderilor de interacţiune între diverşi stakeholder-i, dar şi între aceştia şi factori de decizie, evenimentul de azi fiind un excelent exemplu pentru o atare acţiune. Este esenţial să fie create şi puse în practică politici publice care să susţină schimbul de bune practici, emulaţia şi competitivitatea, să sprijine interacţiunea cu partenerii sociali și societatea civilă, în sensul monitorizării, evaluării şi propunerii de alternative pentru stimularea formării unor competențe de viitor în România. Oricum ar fi însă, trebuie avută în vedere triada de aur pentru  activitate profesională: Atitudine, Competentă, Abilităţi, căci orice angajator va prefera (întotdeauna) o combinaţie de atitudine, competenta / expertiză, iar acestea se pot obţine numai în condiţiile unor politici de profil inteligente şi a implicării directe şi solide a partenerilor sociali în dezvoltarea acestor politici.

Suntem permanent preocupaţi de situaţia tinerilor, de optimizarea soluţiilor de educaţie şi instruire profesională, de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, inclusiv prin creşterea importanţei formării profesionale continue. De-a lungul timpului, BNS a încheiat sute de parteneriate cu instituţii de învăţământ secundar şi terţiar şi a acordat o mare atenţie politicilor dedicate tinerilor, educaţiei, formării profesionale şi uceniciei sau antreprenoriatului, având multe iniţiative şi intervenţii care au mers în direcţia completării legislaţiei şi normelor care guvernează toate aceste domenii. Totodată a derulat proiecte care s-au adresat direct tinerilor, celor care doreau să îşi îmbunătăţească situaţia pregătirii profesionale, care doreau să ocupe un loc de muncă sau să dezvolte o activitate pe cont propriu.

Până în 2025 România va avea nevoie de forţă de muncă care să o înlocuiască pe cea existentă – şi nu mai este nevoie să spunem cine va asigura această înlocuire. Locurile de muncă nou create vor fi în general înalt calificate, chiar dacă foarte multe locuri de muncă vor presupune în continuare calificare redusă. De aici şi importanţa întânirii de azi, întâlnire care are două mari merite:

  • marchează importanţa prezenţei tinerilor într-un astfel de context, într-o astfel de discuţie, alături de decidenţi, de înalţi reprezentaţi ai administraţiei locale şi centrale, dar şi ai altor structuri preocupate de aceste subiecte;
  • declanşează (sperăm) o dezbatere care să se prelungească în acţiuni concrete de îmbunătăţire a politicilor publice, inclusiv prin capacitarea dialogului social şi civic pe aceste probleme.

O spunem din nou, BNS este direct şi puternic interesat de teme că cea de astăzi, activităţile noastre în domeniu fiind numeroase.

Și totodată vă asigurăm  că BNS este un partener loial în orice iniţiativă constructivă de natură să conducă la o mai bună înţelegere asupra fenomenelor pieţei muncii, la asigurarea coerentei cu practicile europene eficiente şi cel mai important, care să conducă la dezvoltarea profesională şi mai bună poziţionare a tinerilor în ansamblul social românesc.

 


Sursa: BNS