DSC 0007 optSindicaliştii din agricultură afiliaţi la BNS au protestat la Cotroceni, reclamând subfinanţarea sectorului agricol, întârzierea subvenţiilor, lipsa de viziune privind cercetarea agricolă și lipsa Contractului Colectiv de Muncă pe sectorul agricultură. Sindicaliştii din agricultură afiliaţi la Blocul Naţional Sindical și Federația Agrostar au pichetat Palatul Cotroceni invocând nevoia de elaborare şi adoptare a unui document de opţiune strategică în ceea ce priveşte agricultura şi securitatea alimentară a populaţiei.

Acest document este necesar din cauza faptului că Ministerul Agriculturii în ultimii ani nu a făcut altceva decât să administreze sumele de bani venite de la Uniunea Europeană cu titlu de subvenţii şi să plătească de la bugetul de stat subvenţiile angajate de România.

DSC 0010Peste 300 de sindicalişti de la Blocul Naţional Sindical au pichetat luni, 30 mai 2016, Palatul Cotroceni, nemulţumiţi de faptul că autorităţile nu se implică în rezolvarea uneia dintre cele mai acute probleme cu care se confruntă piaţa muncii din România, respectiv legislaţia muncii şi cea a dialogului social.

Protestul organizat de BNS reprezintă forma prin care am încercat să comunicăm dezamăgirea noastră față de modul în care unele din instituțiile statului au înțeles să-și exercite prerogativele constituționale dar și obligațiile legale pe care le au.

Principalele nemulțumiri pe care membrii de sindicat BNS le-au adresat în stradă au fost orientate în egală măsură Guvernului României, Parlamentului României – în special Camerei Deputaților – și nu în ultimul rând Administrației Prezidențiale.

Tema principală o reprezintă lipsa implicării tuturor celor pe care i-am menționat mai sus în rezolvarea uneia dintre cele mai complexe și acute probleme cu care se confruntă piața muncii din România: legislația muncii și legislația dialogului social.

etuc siglaitucLumea se confruntă cu cea mai gravă criză a refugiaților de după cel de-al doilea război mondial, dar tocmai guvernele țărilor cele mai bogate par să își fi uitat istoria proprie. Mai mult de 60 de milioane de oameni fug de război, teroare sau sărăcie lucie.

Cu 80 la suta din persoanele strămutate rămase în țările în curs de dezvoltare, Europa și națiunile G20 se zbat pentru a minimiza numărul de refugiați acceptați. Cu excepția Germaniei și Suediei asistăm la construirea de ziduri și linii militare la frontiere pentru a ține deoparte de refugii ființe umane disperate. In Statele Unite, Canada și Australia, guvernele s-au oferit să accepte un număr minim de refugiați sirieni și asistăm la o împietrire în creștere prin care se acceptă ca rațională  necesitatea de a-i trimite pe unii refugiați înapoi.

Este adevărat că țări precum Grecia, Italia, Iordania, Liban și Turcia au nevoie de mai mult sprijin, iar generozitatea oamenilor de a-și deschide casele și comunitățile pentru a primi refugiați face de rușine guvernele. Dar a plăti Turcia pentru a-i ține în afara Europei pe refugiați nu este și nu va fi niciodată o soluție acceptabilă.  Este o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului.

DSC 0037 opt 1

 Programul acțiunilor de protest este următorul:

  • - luni, 30 mai - acțiune de protest având ca obiect legislația muncii,
  • - marti, 31 mai - acțiuni ale sindicatelor din Agricutura,
  • - joi, 2 Iunie - acțiuni ale sindicatelor BNS din Industria constructoare de automobile și subansamble auto, cât și din sectorul transporturi,
  • - vineri, 3 Iunie - acțiuni ale sindicatelor din sectorul Energie.
  • Acțiunile de protest constau în pichete care se vor desfășura în fața sediului Președinției României, în intervalul orar 11.00 - 14.00.

 eh24870 extra largeGrupul lucrătorilor din Consiliul Economic si Social European (CESE) este foarte critic în privința utilizării "cartonașului galben" de către un grup de țări pentru a destabiliza complet propunerea Comisiei Europene în privința revizuirii Directivei privind lucrătorii detașați.

Grupul lucratorilor din CESE consideră ca se face abuz de posibilitățile juridice oferite de tratate, deoarece propunerea Comisiei nu este împotriva principiului subsidiarității. Mai mult decât atât, este evident faptul că detașarea lucrătorilor ar trebui reglementată la nivel european.

Detașarea este un fenomen transfrontalier care se referă la toate statele membre și care ar trebui să fie rezolvată într-un mod convergent pentru a se evita discrepanțele în interpretarea și executarea actului juridic și în special, pentru a asigura "egalitatea de remunerare pentru muncă egală în același loc de muncă", așa cum a promis în mai multe rânduri președintele Juncker.