Sistemul de salarizare în sectorul public este departe de a fi unul unitar. Inechitatea este prezentă atât în cadrul aceleiași instituții dar în special între instituții. Analiza salariilor nete din sistemul public arată în acest moment diferențe aproape imposibil de surmontat fără resurse disponibile suficiente.

Din analiza situațiilor privind salariil nete din administrația centrală, aferente lunii februarie 2016, așa cum au fost comunicate pe site-urile ministerelor,  au fost identificate câteva tipuri de discrepanțe[1]:

-          Discrepanțe între ceea ce există în acest moment ca salarii în plată și ierarhiile și grilele de salarizare din legislația în vigoare.

-          Discrepanțe în utilizarea resurselor disponibile:Sunt unele ministere care nu au o constrângere în a acorda sporuri / ore suplimentare care să determine creșteri semnificative ale veniturilor nete. De exemplu – salariul net al unui secretar de stat variază în general – de la 4620 și până la 5162, există însă unele ministere în care salariul net al unui secretar de stat este de peste 7300 lei. Resursele disponibile ar trebui mai atent gestionate, astfel încât să se poată corecta diferențele existente.

-          Discrepanțe între funcții similare: În acest moment există funcții la care salariul într-un minister este mai mult decât dublu față de funcția similară din alt minister. De exemplu un Expert superior la Ministerul Economiei are un salariu net maxim de 1346 lei, la Ministerul Transporturilor – 2218 lei, iar la Ministerul Finanțelor – 6186 lei, la Min Fondurilor 6782 lei, la Guvern – 4804 lei. Și nu este un caz singular. Astfel de discrepanțe între funcții similare pot fi văzute în fisierul atasat: files/1-000-0000-00007/salarii_nete_pe_categorii_de_functii.pdf

-          Discrepanțe în interiorul instituțiilor: În multe cazuri personalul angajat la cabinetul miniștrilor / secretarilor de stat au un nivel al veniturilor salariale mai consistent față de personalul similar din direcțiile de specialitate. De ex: un consiliere la serviciul de elaborare, Monitorizare și evaluare strategii naționale a avut în luna februarie un salariu net de 2969 lei, în timp ce cel mai mic salariu net al unui consiliere de la cabinetul ministrului (același minister) a fost de 3950 lei net.

Având în vedere cele mai sus menționate considerăm că se impune ca abordarea să se facă în 2 pași:

-          Pasul 1 – un pas reparatoriu care să încerce o rezolvare a dezechilibrelor existente în partea de jos a ierarhiilor salariale. Pe cât posibil ar trebui să se evite continuarea unor modificări punctuale în sistem fără a se urmări un obiectiv asumat, altfel realizarea unui sistem unitar devine un demers imposibil de atins. Ca sa putem înțelege exact ce se întamplă ar trebui să avem disponibile încadrările actuale – normele orare și salariile aferente, pentru fiecare instituție in parte. Considerăm că abordarea ar trebui să plece de la salariile în plată.

Sunt câteva ministere, precum Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor – ale căror salarii sunt considerabil mai jos față de alte ministere. De exemplu – cel mai mare salariu net al unui consilier juridic clasa I din Ministerul Economiei  este 2050 lei – care este foarte aproape de cel mai mic salariu net al unui sofer de la Ministerul Muncii și mai mic decât cel mai mare salariu al unui șofer din același minister. 

De altfel, asa cum se poate vedea din documentul atasat categoriile de funcții, pe transe de venit net sub 000 lei sut extrem de diverse. files/1-000-0000-00007/categorii_functii_pe_transe_venit_net.pdf

-          Pasul 2 – ar trebui să fie realizat ca o componentă a reformei în adminustrația publică, în urma unei analize atente a fiecărui system în parte.

 



[1] desi comunicarea veniturilor salariale este obligație a instituțiilor publice în baza Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public, doar unele ministere au publicat această informație pe site-urile proprii.

 

 

 

 


Sursa: Departamentul Economic BNS