In cadrul unei intâlniri de lucru organizata impreuna cu confederatiile - BNS, Cartel Alfa, CNSLR Fratia si Meridian, PSRO a decis sa sustina modificarea Codului Fiscal astfel incât sa fie in folosul angajatilor si capitalului autohton

Incepând din anul 2005, anul in care s-a realizat cea mai importanta reasezare a fiscalitatii in Romania, in mod constant facilitatile sau reducerile de fiscalitate acordate de Guvern sau Parlament au fost adresate cu prioritate capitalului, indiferent daca ne referim la reducerea contributiilor sociale, la reducerea impozitului pe dividende, la scutirea de la impozit a profitului reinvestit, etc. O astfel de abordare a condus la situatia in care, cei multi dar cu venituri mici, cum sunt salariatii sau cei ce desfasoara activitati individuale sustin bugetul de stat intr-o propotie mai mare decât capitalul, in conditiile in care in 2006 participarea lor era aproximativ egala.

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Daca in 2006 la bugetul general consolidat impozitul pe profit colectat era de 2,4% din PIB iar impozitul pe venit 2,9% din PIB, in 2014 impozitul pe profit participa la finantarea bugetului general consolidat cu 1,8% din PIB iar impozitul pe venit cu 3,5% din PIB.

Codul Fiscal propus de coalitia de guvernare PSD-UNPR-ALDE urmeaza aceeasi linie, in special daca avem in vedere experienta anului 2015 când reducerea cotei de TVA la produse alimentare nu s-a regasit decât intr-o masura limitata in reducerea preturilor la produse alimentare, aproximativ jumatate din impactul generat de reducerea TVA s-a simtit efectiv in preturile produselor alimentare la raft, restul a ramas ca marja de profit producatorilor sau comerciantilor.

Din aceasta cauza, Partidul Social Românesc a invitat organizatiile sindicale reprezentative la nivel national, astazi, 19 august 2015, la o consultare pe tema noului Cod Fiscal si a masurilor comune pe care aceste institutii le sustin si care consideram ca trebuie introduse acum, in acest proiect, si nu amânate sau cuprinse intr-o alta modificare de Cod Fiscal.

In mod cert forma de Cod Fiscal propusa de Coalitia de Guvernare va continua procesul inceput in 2005 de crestere a poverii fiscale pentru cei ce obtin venituri din munca, indiferent ca o desfasoara in calitate de salariat sau in calitate de mic intreprinzator, adâncind inechitatile sociale si crescând riscul de saracie pentru cei ce obtin venituri din munca.

Desi in ultimii ani a fost implementat un grafic de crestere mai accentuata  a nivelului salariului minim, in lipsa unei politici fiscale adecvate cei cu salarii mici ramân in continuare in aceeasi zona de saracie accentuata.

In 2005, momentul introducerii cotei unice, cei care câstigau la nivelul salariului minim (corespunzator acelei perioade) aveau o rata de impozitare a venitului de aproape 0%, in 2015 - rata de impozitare efectiva pentru salariul minim este de aproape 10%. Orice crestere suplimentara a salariului minim este ajustata in valoare neta prin intermediul politicii fiscale.

Sursa: EUROSTAT

Daca pâna in 2005 cei cu venituri salariale la nivelul salariului minim beneficiau de o politica fiscala prietenoasa, incepând din acest an guvernele, indiferent de culoarea lor politica, au promovat o politica fiscala aproape neutra, indiferent de nivelul venitului. Pentru cei cu venituri stabile si aflate cu cel putin 50% deasupra nivelului salariului mediu pe economie nivelul de impozitare a ramas similar de 10 ani incoace, pentru cei cu venituri aflate in imediata apropiere a salariului minim orice crestere de venit inseamna o crestere a ratei de impozitare pentru veniturile proprii. De la 0% la 10%, chiar si in 10 ani, inseamna foarte mult pentru cei cu salarii mici, in 2005 un salariat cu un venit la nivel minim platea impozit 0, in 2015 – plateste impozit 100 lei.  

In mod concret, de la 01/06/2015 salariul minim brut creste de la 975 la 1050 lei, respectiv cu 75 lei. Din aceasta crestere bruta de 75 lei – salariatul primeste 53 lei – ca o crestere a salariului minim net, iar statul primeste sub forma de impozit si contributii – 22 lei. Daca avem in vedere si contributiile achitate de angajator inseamna ca pentru o crestere a salariului minim net de 53 lei, statul incaseaza sub forma de contributii si impozite de la angajat si angajator – 40 lei.

România practica cel mai ridicat nivel al impozitarii pentru salariile mici si medii, dar in acelasi timp are rate de impozitare sub media europeana pentru salariile peste medie.

In 2013 România avea o rata de impunere efectiva de 26% pentru salariile mai mici decât jumatate din salariul mediu pe economie, in conditiile in care rata medie din UE 28 era de aprox. 22%. In schimb, in acelasi an, pentru salariile cu 67% mai mari decât salariul mediu pe economie, rata de impozitare efectiva pentru România era de aprox. 29%, in timp ce in UE 28 rata de impozitare efectiva pentru aceasta plaja de salarii era de peste 34%.

Daca in 2005 taxarea efectiva a veniturilor din salarii era ca nivel similara in România si in UE28 pentru cei cu venituri aflate sub pragul de 50% din salariul mediu pe economie, in 2013 in UE28 rata de impunere era cu mai putin de 1% mai mare fata de 2005, in timp ce in România – rata efectiva de impunere a crescut cu 19% pentru aceeasi categorie de salariati. Pentru cei cu venituri la nivelul salariului mediu, in 2013 fata de 2005, rata de impunere s-a redus in UE28 cu 2%, in timp ce in România a crescut cu 11%.

Cu un procent atât de ridicat al salariatilor aflati in risc de saracie România nu-si permite o politica fiscala neutra, este nevoie de orice pârghie existenta in cadrul politicilor macroeconomice pentru a stimula munca, stopând astfel trendul de trecere in inactivitate a populatiei in vârsta de munca, in special in cazul persoanelor tinere si a celor peste 55 ani.

Ca urmare solicitarea noastra vizeaza actualizarea deducerilor persoanele de baza si a celor suplimentare astfel incât nivelul de impozitare pentru salariile mici si medii sa urmeze trendul european si totodata sa stimuleze ramânerea in activitate pentru cei cu salarii mici si reintegrarea in munca a celor prinsi in capcana somajului.

Codul Fiscal, asa cum a fost el propus avantajeaza in mod evident companiile, in special companiile mari care administreaza si exploateaza resursele naturale, serviciile publice de interes general si bancile al caror profit este scos din tara sub diverse forme.

Totodata, având in vedere faptul ca reducerea CAS la angajator operata in 2014 nu s-a regasit decât partial in locuri de munca nou create solicitam o redistribuire a cotelor de CAS pentru anul 2016, prin reducerea cotei datorata de angajat cu 2,5 puncte procentuale si cresterea cotei datorate de angajator cu 2,5 puncte procentuale.

Ca rezultat al procesului de consultare initiat de P.S.RO, s-a ajuns la urmatorul set de concluzii:

1. Respingerea proiectului de Cod Fiscal propus de Guvernul României,

2. Adoptarea urmatoarelor modificari la actualul Cod Fiscal:

-          reducerea cotei de TVA de la 24% la 19%;

-          reducerea de 5% din CAS acordata in anul 2014 sa fie redistribuita intre angajatori (2,5%) si angajati (2,5%);

-          actualizarea nivelului deducerilor personale de baza si suplimentare astfel incât nivelul de impunere pentru salariile mici si medii sa se apropie de cel existent in momentul introducerii cotei unice (2005).

Pe de alta parte, informam opinia publica asupra faptului ca P.S.RO va sesiza Avocatul Poporului cu privire la majorarea salariilor angajatiilor din Guvern si Palatul Cotroceni, fiind o masura discriminatorie si care nu a respectat procedura parlamentara, intrucât camera decizionala trebuia sa fie Camera Deputatilor. 


Sursa: conferinta de presa