Întâlnirea a avut loc la solicitarea delegației Fondului Monetar Internațional și a avut ca subiect unic de discuție piața muncii - starea actuală, șomajul, ocuparea, cât și impactul creșterii salariului minim asupra pieței muncii.

Din partea FMI au participat: domnul Reza Baqir, noul șef al misiunii FMI, doamna economist Piyaporn Nikki Sodsriwiboon cât și reprezentantul permanent în România domnul Guillermo Tolosa.

Din partea confederațiilor sindicale au participat: Leonard Bărăscu (CNSLR Frația), Bogdan Hossu (CNS Cartel Alfa), Radu Minea (CSDR) Dumitru Costin, Ion Pisc și Grigore Mare (BNS).

Facem de la bun început mențiunea că în ciuda intenției noastre de a discuta și alte subiecte cum ar fi reforma în sistemul energetic sau în transportul pe calea ferată, la care se adauga intenția mea de a ridica problema administrației din portul Constanța (în sensul naționalizării pachetului de acțiuni aflat astăzi în portofoliul fondului Proprietatea), reprezentanții FMI au refuzat politicos, făcând mențiunea că atât timp cât România nu se mai afla sub acord cu FMI, rolul lor este unul pur consultativ în ceea ce privește reformele economice. Intervențiile BNS se găsesc în integralitatea lor în materialul anexă la prezentul raport.

files/punct_de_vedere_prezentat_FMI_2016.pdf

În intervențiile mele, am insistat asupra situației dezastruoase existente în piața muncii, în principal ca urmare a așa-ziselor reforme ce au schimbat radical piața muncii (Codul Muncii) dar și mecanismele negocierilor colective (Legea Dialogului Social), modificate în 2011. Toate aberațiile economice, sociale care sunt prezente în statistici cum ar fi: locul 1 în Europa la total număr salariați angajați pe salariu minim sau sub salariu minim (cca. 44% din total CIM-uri), cât și locul 1 în Europa la salariați aflați în risc de sărăcie, arată fără dubii că modelul economic și social românesc a fost și rămâne unul extrem de toxic.

Consecințele se văd deja și în alte zone cum ar fi continuarea procesului de migrație a cetățenilor în vârstă de muncă din România, dar și creșterea alarmantă a deficitului fondului public de pensii la cifra record de cca. 4 miliarde euro.

În ceea ce privește politica salariului minim, în ciuda unor semne de întrebare ridicate de reprezentanții FMI, care au sugerat ca această creștere accelerată a salariului minim din ultimii ani ar putea să aducă o translatare în toate ierarhiile salariale, afectarea unor sectoare și a unor locuri de muncă, am arătat reprezentanților FMI că toate creșterile de salariu minim au fost absorbite fără eforturi mari de către mediul economic, doar trei domenii fiind afectate ușor, afectare manifestata prin reducerea numărului de salariați, respectiv: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, tăbăcirea și finisarea pieilor, colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor.

Ca o concluzie la întâlnirea de ieri, reprezentanții FMI ne-au informat că lucrează la elaborarea unei cercetări de anvergură pe Europa centrală și de Răsărit în ceea ce privește politica salariului minim pe regiune. Evaluările FMI de acum încolo vor include încă două elemente cu caracter de noutate pentru activitatea FMI și anume:

-       Cercetarea fluxurilor de migrație (evaluarea impactului economico-social),

-       Analiză de impact economic și social a corupției.

Ca o primă observație, se constată în întreaga regiune ca și  în România, adâncirea unui tip de comportament discriminatoriu în probleme de ocupare. În cursul acestui an, la finalizare, acest raport ne va fi pus la dispoziție.

 

Mențiune: Ținând cont de faptul că nu ne mai aflăm sub acord FMI, vizitele echipei Fondului Monetar, de acum încolo, vor avea loc doar o singură dată pe an și, așa cum deja v-am informat, ele înseamnă analize, cercetări sau recomandări de politici publice ce vor fi făcute Guvernului României.  

Începând cu anul 2016, orice justificare ministerială sau guvernamentală  de tipul ”nu ne lasă FMI!” nu mai are susținere!!!

 


Sursa: Dumitru Costin, Presedinte BNS