În data de 05.04.2016, orele 14.00, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a avut înscrisă pe ordinea de zi o consultare cu reprezentanţii Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ai Ministerului Apărării Naţionale şi ai confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional pe marginea Propunerii legislative privind Legea sindicatelor (L127/2016), cu participarea iniţiatorului, domnul senator Ioan Ghişe.

Discuţiile au fost conduse de domnul senator Alexandru-Petru Frătean, preşedintele Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, asistat de domnul senator Alexandru Cordoş, membru al comisiei.

          La discuţii au participat ca invitaţi:

§  Domnul Serghei Mesaroş– Director, Direcţia Dialog Social din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice;

§  Doamna Adela Vîlcu– Şef secţie, Direcţia Management Resurse Umane din Ministerul Apărării Naţionale;

§  Domnul Bogdan Iuliu Hossu– preşedinte Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa”;

§  Domnul Cristian Mihai– vicepreşedinte Blocul Naţional Sindical;

§  Domnul Iacob Baciu– preşedinte Confederaţia Sindicală Democratică din România;

§  Domnul Sabin Rusu– secretar general al Confederaţiei Sindicale Democratice din România.

 

Domnul Alexandru Petru Frăteaana deschis întâlnirea mulţumind tuturor participanţilor pentru prezenţă. De asemenea, a făcut câteva consideraţii cu privire la actualul cadru normativ care reglementează relaţiile sociale, cât şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea sindicatelor. Domnia sa a mai precizat că, în ultimii 26 de ani, lucrurile au evoluat foarte mult opinând, de asemenea, că „Legea dialogului social 62/2011 deşi nu este perfectă, este perfectibilă.”

Pentru început a dat cuvâtul domnului Ioan Ghişe, în calitate de iniţiator şi doamnei Adela Vîlcu – Şef secţie, Direcţia Management Resurse Umane din Ministerul Apărării Naţionale, în calitate de reprezentant al Ministrului Apărării Naţionale, pentru a prezenta puncte de vedere, invitând, totodată, şi pe ceilalţi participanţi să intervină cu opinii şi precizări.

 

Domnul Ioan Ghişe a felicitat conducerea Comisiei pentru muncă din Senat pentru iniţierea acestei întâlniri în afara cadrului strict formal de dezbatere şi adoptare a propunerii legislative. De asemenea, a prezentat modul în care a intrat în posesie şi a depus iniţiativa legislativă, precizând că a primit acest text pe e-mail, alături de mai mulţi senatori, dar că doar domnia sa a făcut toate demersurile pentru înregistrarea ei la Biroul permanent. Dl Ghişe Ioan a mai menţionat că este convins că Propunerea legislativă privind Legea sindicatelor aremultelacune şi că se gândeşte chiar să o retragă dacă vorbitorii prezenţi vor concluziona că se impune acest lucru. Tot în acest context, a menţionat că domnia sa procedează des în această manieră, adică primeşte chiar şi de la persoane pe care nu le cunoşte propuneri de modificare a legilor mizând pe faptul câ în etapele succesive ale procesului legislativ (avizare, dezbatere în comisii, în plen etc) se regăsesc persoane cu multă pregătire şi experienţă care pot aprecia mai bine decât domnia sa asupra oportunitatăţii adoptării sau respingerii iniţiativelor. Este convins că şi în această situaţie lucrurile vor evolua pe această cale.

 

Doamna Adela Vîlcu a prezentat cadrul legal care reglementează posibilitatea ca diferite categorii de salariaţii ai ministerului Apărării Naţionale să poată adera la sindicate şi de asemenea, categoriile strict delimitate de lege care nu pot face parte din sindicate, menţionând astfel, prevederile Legii dialogului social 62/2011 şi Statutul cadrelor militare.

 

Domnul Serghei Mesaroşa precizat că punctul de vedere al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice asupra Propunerii legislative privind legea sindicatelor (L127/2016) este negativ, aceasta având, atât probleme de fond, cât şi de formă, printre care:

-         Aspecte de tehnică legislativă: propunerea legislativă preia din legea actuală, mai precis Legea dialogului social nr.62/2011, articole fără a le corela între ele. De asemenea, propunerea legislativă abrogă reglementări importante din legea actuală, creând un vid legislativ, dar şi disfuncţionalităţi în aplicarea legii.

-         Argumentele pe fond se referă, printre altele, la criteriile de acordare a reprezentativităţii, precum şi la faptul că, legislaţia actuală, în raport cu Propunerea legislativă privind legea sindicatelor, este mai favorabilă pentru partenerii sociali.

 

Domnul Iacob Baciuconsideră că, deşi, este necesară modificarea Legii dialogului social nr.62/2011, aceasta are nevoie de îmbunătăţiri pentru a funcţiona la parametrii optimi, Propunerea legislativă privind dialogul social încalcă dreptul de liberă asociere, îngreunează activitatea sindicală şi relaţiile dintre sindicate şi patronate, în prezent stabile. Acesta a solicitat respingerea propunerii legislative pe considerentele amintite.

 

Domnul Bogdan Hossu a criticat actualele reglementări naţionale în domeniul dialogului social şi modalitatea în care au fost transpuse în legislaţie. În ceea ce priveşte propunerea legislativă, acesta a precizat că există o serie de probleme legate de respectarea principiilor consacrate de convenţiile internaţionale ratificate de România, astfel:

  • Se încalcă dispoziţiile Convenţiei nr.87/1948 privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical, prin introducerea posibilităţii de a constitui organizaţii sindicale de către persoanele neîncadrate în muncă, şomeri sau pensionari. În prezent, statutele organizaţiilor sindicale prevăd posibilitatea de a avea şi membrii asociaţi (şomeri, pensionari etc.);
  • Se elimină „construcţia dialogului social” realizată de relaţia dintre angajator şi angajat;
  • Afectarea condiţiilor de reprezentativitate a organizaţiilor sindicale, prin preluarea unor reglementări contestate de sindicate (întrunirea unui număr minim de membri de jumătate plus unu din numărul salariaţilor unităţii) şi certificate de Biroul Internaţional al Muncii.

În încheiere, dl. Bogdan Hossu a solicitat respingerea propunerii legislative, deoarece s-ar crea o confuzie structurală în relaţiile dintre partenerii sociali, şi a subliniat importanţa unei reglementări unitare, pe de-o parte pentru organizaţiile sindicale, iar pe de altă parte pentru organizaţiile patronale.

 

Domnul Alexandru Cordoş a salutat acest demers legislativ şi a felicitat iniţiatorul pentru elementele noi care se regăsesc în propunerea legislativă, fiind un moment oportun pentru adoptarea unei legi separate a sindicatelor. A precizat că modificarea şi completarea Codului muncii şi a Legii privind dialogul social nr.62/2011 trebuie să reprezinte priorităţi pentru toate entităţile implicate în acest proces, şi că susţine promovarea unui proiect separat al legii sindicatelor, care să respecte, atât normele internaţionale ale muncii, cât şi aspectele de tehnică legislativă.

 

Domnul Cristi Mihai a confirmat ideile expuse de antevorbitorii săi, anume că, propunerea legislativă aduce atingere dreptului la liberă asociere prin instituirea unor restricţii legate de numărul minim de membrii care pot constitui un sindicat, dar şi în ceea ce priveşte reprezentativitatea, care se poate realiza la nivel naţional, dar nu şi la nivel de unitate.

 

Domnul Sabin Rusu a precizat că este necesară modificarea Codului muncii şi a Legii privind dialogul social în actualul context legislativ, dar că nu susţine prezenta propunere legislativă, deoarece încalcă normele de tehnică legislativă, nu este în concordanţă cu celelalte acte normative în domeniu şi instituie discriminări în privinţa accesului într-o organizaţie sindicală. De asemenea, a propus iniţiatorului să nu mai susţină propunerea legsilativă şi chiar mai mult, să şi-o retragă fără a mai urma calea procedurii legislative de respingere.

 

Domnul Ioan Ghişe, după intervenţiile tuturor participanţilor la dezbatere şi luând act de opiniile vorbitorilor cu privire la Propunerea legislativă privind Legea sindicatelor, a reiterat ideea că va face toate demersurile pentru a-şi retrage iniţiativa legislativă din procesul de legiferare.

 

Domnul Alexandru Petru Frătean, în încheiere, a mulţumit tuturor participanţilor pentru punctele de vedere, opiniile şi consideraţiile pertinente făcute pe marginea Propunerii legislative privind Legea sindicatelor şi i-a asigurat pe toţi vorbitorii de disponibilitatea necondiţionată a domniei sale şi a Comisiei pentru muncă familie şi protecţie socială din Senat, atât pentru iniţierea şi susţinerea în continuare a unor dezbateri serioase pe această temă, cât şi pentru elaborarea unor reglementări clare cu privire la domeniul atât de important al dialogului social.

 


Sursa: Senatul Romaniei