etuc fallback content image 8Negocierile TTIP actuale între UE şi Statele Unite ale Americii, precum şi CETA, au pus ISDS sub lumina reflectoarelor.

În timp ce negocierile TTIP sunt încă la un stadiu incipient, ştim că negociatorii din ambele părţi au declarat că doresc să includă un mecanism ISDS în afacere, ca parte a unui capitol de investitii mai larg.

CES a facut campanii împotriva pericolelor unor anumite norme de investiţii şi mecanismului ISDS ca o ameninţare pentru democraţie şi drepturile lucrătorilor din anul 2009, ca parte a activităţi de lobby pentru reguli de investiţii corecte urmate de Acordul de la Lisabona - care a făcut investiţia o competenta europena.

 
I. INTRODUCERE ÎN ACORDURI DE INVESTIŢII
 
Investiţia internaţională este un important factor al economiei globale. În 2013, investiţiile directe străine au crescut de la 1,45 de trilioane US$ şi se anticipează să ajunga la 1,6 de trilioane US$ in 2014. O mare parte din aceste investiții sunt facute de către întreprinderile multinaţionale, cu aproximativ 100.000 din aceste întreprinderi care controleaza peste 900.000 de filiale străine din întreaga lume. O parte din aceasta
investitie este reglementata în conformitate cu termenii acordurilor internaţionale de investiţii, care a ajuns la un total de 3.236 până la sfârşitul anului 2013 (aproximativ 1.400 de state membre ale UE). Patruzeci si patru de astfel de acorduri au fost negociate numai în 2013. Nu există nici o îndoială că ISD(solutionarea litigiilor pentru investitori) poate juca un rol pozitiv prin crearea de locuri de muncă decente, îmbunătăţirea productivităţii, investind în competențe și transfer de tehnologie, acordand sprijin diversificarii economice şi dezvoltarii companiilor locale şi ajutand cu o tranziţie justa la o economie verde.
 
Cu toate acestea, ISD poate submina de asemenea, munca decentă, sustenabilitatea, distribuţia şi bunăstărea generala. Depinde foarte mult de regulile jocului şi cum sunt puse în aplicare. Sindicalistii sunt, pe bună dreptate, ingrijorati pentru că reglementările actuale sunt fraudate şi că acestea vor fi reproduse în
acorduri viitoare. Pe masura ce UE se angajează în multiple si importante acorduri comerciale şi tratate de investitii, ameninţă sa încline în continuare peisajul juridic în toată Europa catre investitori pe cheltuiala Statelor membre, a drepturile lor şi a bunăstarii cetăţenilor lor.
Cel mai important, protectia investitorului sub tratatul de investitii sau capitolele de investiţii din acordurile comerciale au fost folosite în trecut pentru a ameninţa drepturile statelor gazdă de a reglementa. Mai mult, aceste acorduri conţin adesea solutii ale litigiilor Investitor- Stat (ISDS) privind clauzele acordului, un  anumit tip de litigii în tratatele de investiţii, care permite investitorului, adică corporatiilor străine, sa ocoleasca instanţele de judecata naţionale şi sa dea in judecata un guvern intr-un tribunal de arbitraj internaţional.
 
Unii investitori au pretins sume de bani scandaloase, incluzand nu numai presupuse pierderile reale, dar, de asemenea, pierderi din profiturile viitoare anticipate. Aceste tribunale sunt adesea populate de aceeaşi avocaţi de investitii care, de asemenea, reprezintă clienţii în faţa acestor tribunale şi au astfel un stimulent
pentru a crea un mediu juridic generos pentru investitori.
Aceste decizii sunt definitive şi obligatorii. În 2013, am văzut al doilea cel mai mare număr de cazuri de noi investiţii depuse -56. Acesta aduce numarul total de cazuri cunoscute la 568 ! Majoritatea cazurilor depuse până la sfârşitul anului 2013 au fost prezentate de investitorii majori ai tarii (85 %). Cele 53 % din cazuri sunt din statele membre ale UE, investitorii din Olanda, Marea Britanie şi Germania reprezentand majoritatea (61, 43 şi 39 cazuri respectiv). De retinut, 42 % din cazurile depuse în 2013, au fost depuse împotriva statelor membre UE şi mai mult decât jumătate din aceste revendicari au fost împotriva Spaniei şi Cehiei asupra reglementarilor din sectorul energiei regenerabile. 
 
Sindicatele sustin cu tarie că ţările trebuie să păstreze capacitatea de a îndepliniobiectivele de politică publică importante, inclusiv drepturile forţei de muncă, protecţia mediului, furnizarea de bunuri publice (sănătate, educaţie şi securitate sociala), precum şi dezvoltarea unor politici industriale coerente. Dispozițiile de investiţii pot face opusul, permitandu-le investitorilor străini (sau în unele cazuri filiale ale societăţilor naţionale) să conteste reguli existente sau chiar propuse, ca o incalcare a drepturilor lor.
 
Din fericire, guvernele au început să regandeasca acordurile de investiţii şi în special ISDS. Unele chiar au reziliat contractele datorita preocupărilor serioase legate de impactul lor asupra guvernarii economice şi bunăstarii sociale. Africa de Sud şi Indonezia au reziliat contractele de investiţii în 2013, şi altele le vor urma cu siguranta.
Alte guverne cauta sa asigure că aceste acorduri sunt mai echilibrate şi includ dispoziții privind dezvoltarea durabilă. Însa altii iau in considerare reformarea ISDS. 
În 2013, UE a primit peste 150.000 de comentarii de la public in legatura cu politica de investiţii, pe masura ce UE se imbarca pe Parteneriatul Transatlantic Comercial şi de Investiţii (TTIP). Nu este clar încă dacă Comisia Europeana va ţine seama de apelul public şi al Parlamentului European (a se vedea Rezoluția Parlamentului European din 6 aprilie 2011 despre viitoarea politica europeana internationala de investitii) pentru a reforma substanţial abordarea sa in investiţii, deşi rezultatele ultimelor negocieri nu inspira încredere. Acordul comercial recent negociat cu Canada, vastul acord şi Intelegerea Economica (CETA), includ un capitol de investitii lipsit de reforme pentru investiţii, reguli pe care sindicatele le-au cerut. Şi UE trebuie sa explice convingător de ce un mecanism ISDS cu Canada este necesar de fapt.
 
Există o modalitate mai bună. CES va respinge orice acord de investiţii care pune profitul corporaţiilor deasupra drepturilor oamenilor. UE trebuie să schimbe cursul acum şi in general abordarea investiţiilor.
 
II. CARE SUNT PREOCUPĂRILE NOASTRE?
 
Preocupările noastre nu sunt teoretice. Investitorii au contestat recent, prin intermediul tribunalelor internationale, hotararile guvernelor pentru adoptarea si punerea in practica a legislatiei de interes public. De exemplu, multinationala franceza Veolia a dat in judecata guvernul, printre altele, pentru recentele creşteri ale salariului minim în Alexandria.
În iunie 2012, Vattenfall a depus un caz împotriva guvernului German când a decis să restrictioneze utilizarea energiei nucleare după dezastrul de la Fukushima din Japonia. Investitorii au contestat chiar şi guverne pentru neputinta de a oferi protecţie adecvată investiţiilor lor atunci când lucrătorii au intrat în grevă. În acest fel, companiile multinaţionale folosesc norme de protecţie a investitorilor şi ISDS ca un mijloc de realizare a obiectivelor corporative, crescand costul contribuabilului de apărare a ordinii publice şi normelor. Chiar şi atunci când nu reuşesc, multinationalele impun un cost semnificativ pe contribuabili pentru a apara cazurile şi, uneori, să descurajeze actiuni regulate de teama de a se apăra în litigiile costisitoare.
 
Mai jos sunt doar câteva din preocupările noastre:
Regulile:
 
Definiţii: Definitiile pentru "investitor" și "investiție" pot fi foarte largi şi pot include forme de investiţii discutabile, incluzand instrumente financiare riscante, cum ar fi contracte futures, opţiuni şi instrumente financiare derivate, precum şi datorii suverane. După cum vedem, in Argentina, eforturile pentru restructurarea datoriei sale au fost subminate de catre revendicarile investitorilor.
 
Tratament național: În unele cazuri, acordurile includ angajamente liberalizate extinse prin oferirea de drepturi prestabilite, care limitează latitudinea statului să reglementeze intrarea investitorilor străini. Mai departe, principiul nediscriminării poate fi interpretat de tribunale ca actiuni de reglementare interzise care au ca rezultat discriminarea "de facto", chiar si atunci când nu există nici o discriminare intenţionată.
 
Cele mai favorizate natiuni : Recent, unii arbitri au hotărât că clauzele MFN pot permite investitorilor să invoce protectii mai mari ale investitorilor, găsite în acorduri terte - care să permită acordul dintre statele de origine şi statele gazdă ale investitorului să fie (selectiv) eludate.
 
Expropriere: Definiţii largi de expropriere, şi în special exproprieri indirecte, au permis investitorilor sa conteste o gamă de acţiuni de stat gazdă luate în interesul public pe principii dubioase că aceste acţiuni constituie forme de "expropriere indirecta".
 
Tratament corect si echitabil: Arbitrii au dat numeroase interpretări de tratament corect şi echitabil, impunand statelor orice număr de limitări neprevăzute ale puterii de stat de reglementare. De exemplu, un investitor a folosit clauza tratamentului corect si echitabil pentru a contesta programul negru economic de abilitare al Africii de Sud, un set de politici menite pentru a ajuta sud-africanii dezavantajati istoric prin acţiune afirmativă în ocuparea fortei de munca, pentru a obtine acces preferenţial la contractele de achiziții și cesiunea cerințelor.
 
Protectie completa şi securitate: Domeniul de aplicare al acestei obligații este, de asemenea, neclar; cu toate acestea, arbitrii internaţionali au găsit că este nevoie ca statele sa ofere cel puţin o linie de bază de protecție a poliției pentru proiecte cu capital străin . Unii arbitrii au tinut ca aceasta sa includa nu numai protectie fizica a investitiilor cu capital strain, ci si protectie pentru alte forme de hărţuire ce nu reprezintă niciun pericol fizic pentru active. Într-adevăr, FPS a fost folosit de către investitori pentru a da în judecată guvernul atunci când muncitorii au intrat in grevă împotriva unei companii sau în cazuri de demonstraţii in masă .
 
Clauzele Umbrela: Tratatele de investiţii nu ar trebui să conţina clauze care importa drepturile contractuale ale investitorilor în tratate, oferindu-le protectie mai puternica. O problemă comună care apare în acest context este o clauză contractuală de stabilizare, care încearcă sa izoleze investitorii de schimbări în legislaţia sau deciziile guvernamentale luate după data intrării în vigoare a acordului.
 
Control de capital: Tratatele de investiţii de obicei permit investitorilor să transfere liber fondurile în străinătate. Cu toate acestea, statele pot avea motive legitime sa limiteze sau sa suspende temporar astfel de transferuri, în special în caz de probleme la balanţa de plăţi.
 
Aplicare: Mecanismul ISDS Corporaţiile străine evita instanţele judecătoreşti naţionale: In ciuda cerintei UE care favorizează instanţele naţionale, investitorii sunt liberi să aleagă dacă să dea în judecată statul gazdă în instantele locale sau sa treaca direct la arbitrajul internaţional sub ISDS. În mod tradiţional, părţilor li s-a cerut sa epuizeze caile de atac locale ca o preconditie pentru a aduce o cerere la un tribunal internaţional, dacă nu ar fi in zadar. Acest lucru este, de asemenea, un principiu central de acces la tribunalele de drepturile omului, cum ar fi Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acces direct la arbitrajul internaţional dă corporaţiilor străine un avantaj faţă de corporaţiile interne, care nu pot invoca ISDS, chiar daca sunt afectate de aceeaşi măsură.
 
Scopul dispozițiilor investitor-stat: Investitorii pot, şi chiar contesta o gamă largă de activitate legitima de reglementare prin ISDS, care este menit să promoveze obiectivele de interes public (inclusiv sănătatea publică, mediul şi forţa de muncă).  Probabil cele mai cunoscute eforturi ale investitorilor pentru a contesta regulile de interes public sunt revendicarile care propun ambalaj simplu pentru ţigări, pe care unele ţări le-au adoptat ca o masura de sănătate publică pentru a reduce fumatul. 
 
Conflictele de interese: Tribunalele de investitii sunt constituite pentru fiecare caz individual şi sunt, de obicei, compuse din avocaţi comerciali specializati de la firme de drept internaţional. Nu sunt deci neapărat judecatori imparţiali, dar avocaţi cu alti clienti care au un interes în interpretarea acordurilor pro-investitor. În
timp ce există linii de orientare pentru a evita conflictele de interese în arbitrajul internaţional, acestea au fost elaborate de arbitri internaţionali şi sunt auto-controlate.
 
Nici un apel: Nu există nici un mecanism de apel pentru a corecta erori ale legii, forțând statele să se supuna deciziilor legale dubioase pronunţate de comitetul de arbitraj. Unele solutii de arbitraj sunt incompatibile cu dreptul internaţional.
 
III. CE VOR SINDICATELE?
Negocierile TTIP actuale între UE şi Statele Unite ale Americii, precum şi CETA, au pus ISDS sub lumina reflectoarelor. În timp ce negocierile TTIP sunt încă la un stadiu incipient, ştim că negociatorii din ambele părţi au declarat că doresc să includă un mecanism ISDS în afacere, ca parte a unui capitol de investitii mai larg. CES a facut campanii împotriva pericolelor unor anumite norme de investiţii şi mecanismului ISDS ca o ameninţare pentru democraţie şi drepturile lucrătorilor din anul 2009, ca parte a activităţi de lobby pentru reguli de investiţii corecte urmate de Acordul de la Lisabona - care a făcut investiţia o competenta europena.
 
Iata cateva idei:
1. Instituţiile europene au sprijinit ideea că ţările au dreptul de a reglementa şi că tratatele de investitii nu ar trebui să limiteze capacitatea statelor membre de a lua măsurile necesare pentru a urmări obiectivele legitime ale politicii publice. Regulile de investiţii trebuie să precizeze clar că orice actiune de reglementare luata pentru a proteja binele public şi care nu este in mod intenţionat discriminatorie, nu constituie o încălcare a acordului. Dimpotriva, un acord de investiţii ar trebui să promoveze binele public.
 
2. Acordurile ar trebui să includă angajamente obligatorii să ratifice și să implementeze drepturile fundamentale ale muncii. Guvernele trebuie de asemenea să se angajeze, pentru a nu elimina sau a slăbi standardele de muncă, cu scopul de a atrage investiții straine. Lucrătorii ar trebui să aiba posibilitatea de a depune plângeri împotriva unui guvern în cazul în care nu respectă aceste angajamente, cu posibilitatea de sancțiuni în cazul în care acestea nu reușesc să se conformeze unei hotărâri nefavorabile.
 
3. Înainte de a încheia astfel de acorduri, guvernele trebuie să se angajeze să efectueze evaluari cu privire la impactul asupra drepturilor omului, în consultare cu lucrătorii și să ia masuri pe baza constatărilor.
 
4. Există alternative la ISDS. Rezoluția CES privind politica de investiții a UE (link-ul de mai jos) solicită investitorilor sa utilizeze instanțele interne. În cazul în care ramane o cerere prin care drepturile investitorului nu erau încă protejate, un mecanism alternativ de rezolvare a disputelor sau un arbitraj de la stat la stat ar putea fi folosit pentru a rezolva litigiul. Companiile pot de asemenea, să ia o asigurare în cazul încare doresc să aibă protecție suplimentara atunci când fac o investiție străină, asacum corporațiile au făcut de zeci de ani prin intermediul unor instituții cum ar fi AgentiaMultilaterala de Garantare pentru Investiții. 
 
5. Acordurile de investiții trebuie să se asigure ca cel puțin investitorii respectă legile statului gazdă la stabilirea și operarea unei investiții. În cazul în care nu reușesc să facă acest lucru, ar trebui sa li se interzica protecția conferită de tratat. Acestea ar trebui să fie, de asemenea, trase la răspundere pentru încălcări în lanțurile lor de aprovizionare.
 
6. Chiar dacă UE continuă să sprijine ISDS, UE trebuie să ia măsuri de limitare a amplorii abuzurilor. Aceasta ar putea include solicitarea investitorilor să utilizeze pe deplin instanțele naționale înainte de depunerea unei cereri la nivel internațional. În plus, funcționarea și rezultatele acestor tribunale trebuie să fie mult mai transparente. Pentru a se asigura ca arbitrii iau decizii de înaltă calitate și coerente, ar trebui să
existe, de asemenea, un mijloc de a face apel. Foarte important, trebuie să eliminăm conflictele de interese care sunt comune astăzi, având în vedere că multi judecatori de investiții reprezinta de asemenea clienții și, prin urmare, este posibil sa sustina rezultatele pro-investitor care ar fi benefice pentru ei în viitor. Inegalitatea stă la baza construirii ISDS, deoarece privilegiaza investitorii străini peste orice alți actori economici - investitori interni sau grupuri de interese, cum ar fi consumatorii sau lucrătorii - oferindu-le dreptul de a avea acces la instanțe speciale pentru urmărirea cererilor de expropriere.
 
IV. Resurse pentru sindicate pe fluxurile de investiţii, acorduri de investiţii  internaţionale şi ISDS
Pentru o explicaţie mai completă despre acestea şi alte probleme, vă rugăm săconsultaţi: CES Rezoluția privind politica de investiţii a UE, 19 martie 2013, online la: 
 
http://www.etuc.org/documents/etuc-resolution-eu-investment-policy#.UyMJW_ldX0Q
http://www.business-humanrights.org/SpecialRepPortal/Home/Materialsbytopic/Investment
http://ces.iisc.ernet.in/envis/sdev/investment_model_int_handbook.pdf
http://www.iisd.org/pdf/2011/investment_treaties_why_they_matter_sd.pdf
http://www.ips-dc.org/reports/070430-challengingcorporateinvestorrule.pdf
http://justinvestment.org/2010/08/investment-rules-in-trade-agreements/
http://publications.gc.ca/collections/collection_2012/dd-rd/E84-36-2009-eng.pdf
http://unctad.org/en/publicationslibrary/wir2013_en.pdf

Sursa: Confederatia Europeana a Sindicatelor