bnssSituația politica din România se dovedește a fi una îngrijorătoare, aceasta producând efecte la nivelul întregului mediu economic și social. Din multitudinea de valențe generate de această situație politică, trebuie menționată situația fondurilor europene. Absurdul situației în care un partid aflat la putere susține o moțiune împotriva propriului Guvern este perfect comparabil cu situația în care se află fondurile europene. Indiferent de Guvern, fie că este format din tehnocrați sau din oameni politici, acesta nu au reușit să îmbunătățească major situația fondurilor europene. Este scandalos faptul că în anul 2017, România nu are finalizate condițiile minim necesare demarării absorbției și implementării programelor operaționale.

Promisiunile nenumărate aruncate în spațiul public sau angajamentele politice asumate  nu au capacitatea de a converti resursele europene în chestiuni concrete pentru îmbunătățirea vieții românilor. Până  la urmă, sunt resurse ce se intenționează a fi utilizate pentru a reduce sărăcia, pentru a crește nivelul de competitivitate a economiei românești, pentru a dezvolta infrastructura rutieră, pentru a construi spitale etc. Deși România putea demara construcția a 3 spitale regionale, încă de acum 3 ani, deoarece există resurse financiare alocate în mod expres pentru această chestiune, acest lucru nu s-a întâmplat.

Dacă în perioada de programare 2007-2013, rata absorbției a crescut pe fondul unor concesii majore realizate de Comisie, astăzi, probabilitatea existenței unor concesii este limitată. Brexitul, problema migrației, contextul geopolitic, constituie variabile care vor afecta modul în care se vor distribui fondurile europene în perioada de progamare imediat următoare. În timp ce alte state, precum statele Visegrád, își manifestă public îngrijorarea și adoptă poziții publice cu privire la viitorul Politicii de Coeziune, România își amputează, de una singură, propriile oportunități de finanțare a dezvoltării.

Statele care înțeleg importanța fondurilor europene și sunt preocupate de creșterea veniturilor pentru a-și finanța propriile nevoi de dezvoltare, demarează procese ample de negociere cu Comisia Europeană. Un exemplu concret este Comitetul de Monitorizare al Fondului Social European care a avut loc la Malta în perioada 14 – 16 iunie 2017.  Fondul Social European finanțează în România două programe operaționale, după cum urmează: Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 și Programul Operațional pentru Creșterea Capacității Administrative 2014 – 2020. Importanța acestei ședințe derivă din faptul că aspectele legate de piața muncii, reducerea sărăciei dar și a incluziunii sociale, reprezintă cele mai importante chestiuni, în acest moment,  pentru viitorul Europei și pentru modelul economic și social european.

Discuțiile au fost împărțite în două categorii, respectiv discuții cu caracter tehnic, acestea vizând elemente de management și administrare în ceea ce privește Fondul Social European cât și discuții de reflecție cu privire la viitorul social al Europei.

Modificarea programelor operaționale la nivel de stat membru, stadiul implementării programului Youth Employment Innitiative, simplificarea modalității de administrare a resurselor europene dar și execuția financiară a Fondului Social European, au reprezentat subiecte dezbătute la acest capitol.  Menționăm că România a realizat o modificare a Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 deși programul a fost aprobat în 2015 iar implementarea nu a demarat nici până în momentul de față. În același timp, România a returnat prefinanțarea primită de la Comisia Europeană pentru implementarea programului  Youth Employment Innitiative din lipsă de proiecte deși problemele legate de șomaj în rândul tinerilor, sărăcie, abandon școlar sunt actuale și importante. Absorbția livrată de România, până la data de 29.05.2017 era 0 iar autoritățile de management nu erau acreditate, aceasta din urma reprezentând o condiție imperativ necesară pentru decontarea de cheltuieli în relația cu Comisia Europeană. Probabil una dintre deciziile coerente ale României a fost să se implice în simplificarea procedurilor. Această măsură este una extrem de necesară, însă modalitatea în care această simplificare va fi realizată,  în mod concret, nu a fost agreată cu Comisia Europeană.

A doua parte a întâlnirii face referire la viitorul Fondului Social European. Au fost discutate elemente precum structura fondului, ce anume va finanța, maniera în care va finanța dar și elemente ce țin de modalitatea de împărțire a resurselor între statele membre. Finanțarea Pilonului European al Drepturilor Sociale, demers care integrează 20 de principii și drepturi ale cetățeanilor europeni, constituie o preocupare permanentă pentru Comisia Europeană. Această temă a beneficiat de ample discuții în cadrul ședinței, iar țări precum Italia și Franța și au exprimat puncte de vedere extrem de concrete. De asemenea, a fost discutată lansarea programului European Solidarity Corps, care vizează crearea unei baze de date cu voluntari care să se implice în situații de risc sau calamități, program  care va fi implementat inclusiv în  România, acesta constituind un subiect pe agenda întâlnirii.

România a fost reprezentată în cadrul acestei ședințe de către domnul Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu - Preşedinte de onoare CNIPMMR și domnul Marin Florian – Președinte Federația Sindicatelor Libere din România. Din păcate, din partea Guvernului României nu a participat niciun reprezentant, România fiind astfel reprezentată de către partenerii sociali, în baza mandatului limitat procedural de care beneficiază aceștia.

Opinia reprezentantului Blocului Național Sindical, exprimată în cadrul întâlnirii a vizat o implementare adecvată a Codului european de conduită referitor la parteneriat, la nivelul tuturor programelor operaționale, creșterea bugetului pentru programul Youth Employment Innitiative cu 1,2 miliarde la nivel european, finanțarea creșterii capacității instituționale a partenerilor sociali implicați în managementul Fondului Social European, integrarea principiului teritorialității în distribuirea fondurilor europene, stabilirea unui standard de drepturi sociale la nivel european care să beneficieze de finanțare dar și integrarea partenerilor sociali în cadrul strategic de consultare și implementare a viitorului Politicii de Coeziune.

În opinia Blocului Național Sindical, Guvernul României trebuie să se implice activ în reprezentarea interesului țării la nivelul Comisiei Europene deoarece neparticiparea în cadrul acestor întâlniri aduce deservicii certe și imediate cetățenilor României. Există suspiciuni ferme de risc cu privire la capacitatea României de a face față reglementărilor specifice perioadei de programare 2014-2020 și de a cataliza procesul de absorbție în perioada imediat următoare, în contextul în care riscul de returnare a prefinanțărilor la finalul anului 2017 dar și a unei dezangajări bugetare, reprezintă riscuri cu caracter iminent.

Ne exprimăm suportul și disponibilitatea de a lucra alături de Guvernul României în vederea catalizării procesului de absorbție precum și de a implementa, coerent și în concordanță cu obiectivul de convergență, programele operaționale ce constituie parte integrantă a Acordului de Parteneriat 2014-2020.


Sursa: Biroul de Presa BNS