bnssÎn contextul unei avalanșe de mesaje pline de îngrijorare referitoare la situația actuală a pieței muncii din România (de la Guvernatorul BNR Mugur Isărescu și până la lideri marcanți ai mediului de afaceri), constatăm cu amărăciune că din păcate absorbția fondurilor europene dedicate pieței muncii, sistemului educațional, sprijinirii persoanelor defavorizate, cât și pentru reducerea sărăciei, nu constituie o preocupare pentru stânga românească aflată la guvernare.

Recent, un raport elaborat de Comisia Europeană arată că România avea la 31 mai 2018 o rată de absorbtie de doar 0,64% din fondurile dedicate dinamizării și relansării pieței muncii din România. Această rată de absorbție, scandalos de mică, ne situează pe penultimul loc în Uniunea Europeană, după Irlanda. Situația este semnificativ diferită în cazul altor state membre, exemplificând cu situația Bulgariei care a înregistrat o rată de absorbție de 11,41%, a Poloniei de 12,33% și a Greciei de 21,72%.

În ceea ce privește Garanția pentru tineri, un program emblematic pentru stânga europeană, program extrem de important pentru tranziția de la școală la viața activă, dar și pentru reorientarea, recalificarea și inserția profesională a tinerilor aflați în categoria NEETS, aceasta înregistra la sfârșitul lunii mai o rată de absorbție ”record”  de 0%. Deși POCU a făcut obiectul unor dispute spumoase între guvernul technocrat din 2016 și reprezentanții de marcă ai PSD-ului (la acel moment partid de opoziție) dispute derulate sub cupola Parlamentului, constatăm cu amărăciune că la jumătatea anului 2018, după un an și jumătate de guvernare PSD, România continuă să se afle în coada clasamentului european la capitolul absorbției fondurilor nerambursabile dedicate pieței muncii.

 Declarațiile pompoase cu privire la evoluția senzațională a absorbției fondurilor dedicate pieței muncii naționale și în special tinerilor, sunt contrazise de recentul raport dat publicității de Comisia Europeană. Performanțele în ceea ce privește absorbția de resurse financiare din cadrul Fondului Social European, în perioada de programare 2014-2020, sunt net inferioare perioadei anterioare de programare. Spre exemplu, la 31 mai 2011 rata de absorbție înregistrată în România era de 12,8 %, în timp ce la 31 mai a.c. aceasta nu depășea 1%. La toate acestea se adaugă riscul de dezangajare bugetară, adica de pierdere definitivă a resurselor financiare de către România. Mai nimic! E vorba doar de 628.516.067,89 euro!

Modul în care a fost gestionat Programul Operațional Capital Uman reprezintă o expresie a neputinței guvernelor aflate la putere în intervalul 2013-2018, incapabile sa utilizeze instrumentele aflate la dispozția României, în calitate de stat membru al comunității europene.

 Un exemplu elocvent în acest sens este modul în care România a utilizat prefinanțare acordată de Comisia Europeană în valoare de 276.718.364 euro. La data de 3 august 2018 ”reușise” să facă plăți către beneficiari la concurența sumei de 123.249.903 euro, din care Comisia Europeană rambursase doar 18.073.462 euro.

 Aceste cifre probează faptul că România a avut și are la dispoziție resurse financiare disponibile imediat, aflate în conturile Ministerului de Finanțe, pe care este incapabilă sau pe care nu dorește să le investească în diverse programe în beneficiul salariaților, a șomerilor, a persoanelor defavorizate sau a sistemului educațional național.

 Toate aceste nerealizări se întâmplă într-un context în care deficitul de forță de muncă atinge cote alarmante, tensiunile între actorii relevanți ai pieței muncii sunt în creștere, politicile salariale ”ciudate” adâncesc decalajele între sectorul public și cel privat, răstimp în care piața muncii din România este invadată de lucrători din state terțe (non UE). Regretul nostru este cu atât mai mare întrucât constatăm că România nu folosește sute de milioane de euro pe care îi are la dispoziție și care ar fi trebuit să fie utilizati cu dedicație mult huliților cetățeni români în vârstă de muncă, ”puturoși”, ”necalificați” și care continua să îngroașe rândurile asistaților sociali.

 files/1-000-0000-00007/2__ESF_Management_state_of_play_of_financial_execution_.ppt


Sursa: Departamentul de Presa BNS