bnssBlocul Național Sindical își exprimă public dezacordul față de poziția exprimată de CP Concordia cu privire la dezbaterile din Comisia pentru Muncă, Familie și protecție socială din Senatul Romaniei, pe marginea proiectului de lege de modificare a legii dialogului social 62/2011. 

Proiectul de lege la care face referire Concordia a fost dezbătut în Comisia pentru Muncă în cadrul unui proces transparent și ultra-democratic. Acest proiect de lege inițiat de 2 deputați PSD, dnul Deputat Adrian Solomon și dnul Deputat Gabriel Petrea, a fost înregistrat la Senat în data de 27.06.2018.

Din momentul înregistrarii și până în prezent a fost timp suficient pentru partenerii sociali să propună modificări sau completări. Atât initiatorii și Președintele Comisiei pentru Muncă din Senat, dnul senator Ion Rotaru, cât și toți ceilalți membri ai comisiei pentru muncă din Senat, și-au arătat permanent disponibilitatea de a avea întâlniri cu partenerii interesați. Mai mult, o dată cu intrarea acestei inițiative legislative pe ordinea de zi a comisiei, partenerii sociali au avut acces la lucrările comisiei și totodată, li s-a oferit posibilitatea să susțină propuneri coerente de modificare a proiectului de lege care să fie asumate de toți senatorii membri ai comisiei.

Cei ce comentează acum la adresa acestui proiect de lege, cu excepția faptului că au transmis doar 4 amendamente pe proiectul inițial, au respins în totalitate amendamentele depuse de inițiatori sau de organizațiile sindicale. Au fost prezenți la dezbaterile Comisiei, au avut posibilitatea să intervină și și-au comunicat de fiecare dată punctele de vedere. Faptul că membrii Comisiei pentru Muncă din Senat au votat într-un anumit fel este până la urmă esența unei manifestări a democrației pe care constatăm că cei de la Concordia o neagă.

Pentru a întări aceste afirmații trebuie să reamintim faptul că actuala lege în vigoare, legea 62/2011, a fost adoptată în 201,1 prin  procedura asumării răspunderii Guvernului, excluzând astfel orice posibilitate a partenerilor sociali de a susține un punct de vedere într-o dezbatere parlamentară.

Legea în forma actuală este mai mult decât convenabilă angajatorilor. Ca urmare, au respins permanent orice inițiative de corectare a acesteia. Din 2011 până în prezent, la orice tentativă de modificare a acestei legi, s-au poziționat public ~împotrivă~. Trebuie să menționăm că în Parlament, încă din 2014, există un proiect de lege susținut de BNS, proiect ce vizează relansarea dialogului social și a negocierilor colective. Organizațiile patronale, printre care și cei din Concordia, au avut grijă în mod constant să ceară coalițiilor aflate la putere în Romania să respingă orice propunere de modificare ce vizează negocierile colective, venită din partea organizațiilor sindicale.

Nu putem trece cu vederea nici declarațiile de presă sau comunicările scrise pe care le transmiteau cu regularitate la întâlnirile de lucru pe care le aveau cu Guvernele Ponta, în afara cadrului dialogului social reglementat.

Poziția Concordia, la fel ca și poziția tuturor organizațiilor patronale din România, se explică prin dorința acestora de a compromite orice tip de mecanism care să consolideze negocierile colective, în cadrul dialogului social național. De ce? Pentru că negocierile colective sunt principalul mecanism ce contribuie la o distribuție echitabilă a valorii adăugate brute, între factorul muncă și factorul capital. Și pentru a nu exista nici un fel de dubiu, urmăriți evoluția acestui indicator din 2006 până în prezent, comparativ cu situația existentă în restul statelor europene. Cu excepția Greciei, salariații din România primesc sub formă de salarii cea mai mică parte din valoarea adăugată creată la nivelul economiei, în ciuda deciziilor politice din ultima perioadă de timp de creștere a salariului minim.

 

Raportul Global de Competitivitate 2018, elaborat de Forumul Economic Internațional sintetizează elocvent situația pieței muncii și a relațiilor de muncă din România:

  • locul 8 din 140 de țări analizate din punct de vedere al costului aferent concedierii unui lucrător (costul este de doar 4 săptămâni de salariu);
  • locul 13 în ceea ce privește practicile de angajare / concediere (rapiditatea cu care se angajează / concediază);
  • locul 46 în lume în ceea ce privește flexibilitatea angajatorilor în stabilirea salariilor;
  • locul 3 în ușurința cu care se angajează lucrătorii străini (probabil după ultima modificare legislative, prin care au fost eliminate anumite conditionalități pentru angajarea lucrătorilor străini, România va urca semnificativ în clasament);
  • locul 68 în ceea ce privește cooperarea între angajatori și reprezentanții salariaților;
  • locul 71 în respectarea depturilor salariaților. Cu excepția Greciei, România este singurul stat membru al Uniunii Europene care se confruntă cu o încălcare atât de frecventă a drepturilor lucrătorilor.

Facem un apel public la confederația Concordia, cât și la celelalte organizații patronale reprezentative, să înceteze în a mai poza în victime pentru ceea ce a ieșit din votul dat de senatori. Forma adoptată săptămâna trecută este departe de a fi rezolvat derapajele României de la tezele fundamentale ale libertății de asociere și ale negocierilor colective.

Facem de asemenea un apel la mediul de afaceri organizat în camere de comerț ce reprezintă interesele companiilor multinaționale pe teritoriul României (ex: Austria, Olanda, Germania sau Franța) să înceteze cu aplicarea de standarde duble în România față de țările lor de origine, acest comportament este unul din factorii ce au determinat accelerarea fenomenului de migrație a cetățenilor români în vârstă de muncă.

BNS își arată disponibilitatea de a se întâlni și de a lucra cu reprezentanții organizațiilor patronale pentru a identifica un set de soluții viabile pentru construcția unui dialog social real și echitabil, soluții care să fie transmise Comisiei pentru Muncă din Camera Deputaților.

 Comunicat de presa


Sursa: Departamentul de Presa BNS