bns 2BNS a luat act de apelul președinților confederațiilor patronale reprezentative la nivel național reunite în cadrul ACPR, prin care au cerut retragerea proiectului de lege de modificare a Legii 62/2011 privind dialogul social.

Cu amărăciune constatăm că în opinia organizațiilor patronale modificarea Legii 62/2011 în această sesiune parlamentară ar fi inoportună, așa cum în ultimii 8 ani au adresat același tip de mesaj tuturor oamenilor politici aflați la conducerea României. Patronatele consideră că finalizarea acestui demers, în această sesiune parlamentară, ”ar induce tensiuni și / sau reconfigurări structurale cu potențial de a fi exploatate politic”. Le reamintim că în democrație soluțiile la problemele economice și sociale ale unei națiuni sunt soluții politice, date de guverne politice sau de parlamente constituite în baza opțiunilor politice ale cetățenilor.

Regretăm faptul că în comunicatul pe care patronatele l-au asumat se amestecă ca de obicei jumătăți de adevăr și jumătăți de minciună (cel mai adesea minciuni prin omisiune).

Pentru a le reîmprospăta memoria și pentru a fi corecți în comunicarea publică ar trebui să comunicăm tuturor partidelor politice parlamentare, cât și opiniei publice, următoarele:

  1. Este adevărat că CES a avizat nefavorabil propunerea legislativă, aviz comunicat Parlamentului în data de 17.07.2018, dar patronatele omit să menționeze faptul că motivul avizului nefavorabil nu a fost inoportunitatea modificării Legii 62/2011, din contră, avizul CES precizează că modificările aduse nu sunt suficient de semnificative pentru a corecta situația actuală. Mai mult, patronatele fac abstracție de faptul că ulterior avizului CES, atât inițiatorii, cât și membrii comisiei pentru muncă din Senat au modificat substanțial textul inițial, în urma consultării partenerilor sociali. Mai multe dezbateri au avut loc la comisia pentru muncă din Senat și ulterior la Camera Deputaților, dând astfel partenerilor sociali posibilitatea de a-și comunica punctele de vedere.
  2. E adevărat că Senatul României a respins acest proiect de lege pentru modificarea legii dialogului social în ședința din 19.11.2018, dar ar fi trebuit menționat faptul că această situație a fost generată exclusiv de absența unui număr important de senatori în cadrul ședinței de plen în care s-a votat acest proiect. Deși a primit un vot majoritar, fiind lege organică, numărul de voturi nu a fost suficient pentru adoptare. Reamintim de asemenea că avizul Comisiei pentru Muncă din Senat a fost unul favorabil cu modificări.

Și pentru că prin comunicatul lor cei din ACPR își clamează încă o dată disponibilitatea lor pentru a discuta cu organizațiile sindicale în cadrul dialogului bipartit patronate – sindicate, le reamintim următoarele:

  • Actuala lege 62/2011 a fost adoptată fără a fi existat un acord sindicate – patronate în acest sens, fără dezbateri în Parlament, printr-o procedură permisă de Constituția României dar care în opinia noastră a reprezentat un abuz de putere – asumarea răspunderii guvernului.
  • Încă din 2012 am înregistrat la Parlamentul României un amplu pachet de propuneri de modificare a legii 62/2011, propuneri blocate în Parlament prin șantajul exercitat de-a lungul timpului de organizațiile patronale asupra factorilor politici de decizie din România, de la Președinți și Prim miniștrii, lista continuând cu aproape toți liderii politici. În mod constant au amenințat în spațiul public pe oricine a îndrăznit să-și asume modificarea acestei legi.

Atunci când în calitate de organizații patronale reprezentative nu le-au fost auzite vocile au recurs la alte instrumente de presiune politică și diplomatică utilizând așa zise ONG-uri (de exemplu Coaliția pentru Dezvoltarea României sau camere de comerț străine ce operează pe teritoriul României).

Pentru domniile lor o guvernare eficientă este aceea care le pune la dispoziție scheme de ajutor de stat de mld de lei, care alocă prin diverse tipuri de programe alte mld de lei, care le modifică legislația astfel încât în România angajatorii să nu mai aibă responsabilitatea finanțării sistemului de securitate socială (pensii sau asigurări de sănătate), care le elimină orice bariere în importul de forță de muncă din state terțe, tocmai pentru a lua locul românilor pe care i-au ”gonit” din țară cu atitudinea lor ostilă față de forța muncă. Restricțiile în exercitarea libertății de asociere, restricțiile în exercitarea dreptului la negocieri colective sau a dreptului la grevă, dreptul suveran al angajatorului de a modifica unilateral normele de muncă instituit de actualul Cod al Muncii, plata unor salarii de mizerie în cele mai multe sectoare ale economiei (aprox 40% din contractele de muncă sunt încheiate la nivelul salariului minim), dezinteresul angajatorilor de a investi în formarea profesională a propriilor angajați etc., sunt doar câteva forme de manifestare a atitudinii ostile a angajatorilor din România față de marea masă de salariați.

Organizațiile patronale vorbesc cu atâta ușurință despre efectul devastator pe care modificarea legii dialogului social l-ar avea asupra investițiilor sectorului privat omițând să menționeze că investițiile pe termen lung ale companiilor din România s-au înjumătățit în 2018 față de 2009, dovadă a faptului că fără investițiile statului, mediul privat nu are resurse de investire sau, dacă le are, nu are interes să investească.

În fiecare an din ultimii 4, România este somată în mod constant de Comisia Europeană să-și corecteze legislația dialogului social astfel încât să relanseze negocierile colective la nivel de sector. De asemenea, în 2018 Comitetul European pentru Drepturi Sociale în cadrul raportului anual de monitorizare a respectării prevederilor Cartei Sociale Europene, constată reducerea semnificativă a contractelor colective de muncă și cere Guvernului să precizeze ce măsuri au fost luate pentru întărirea dialogului social și negocierilor colective.

Având în vedere cele exprimate mai sus cerem liderilor politici ai României, atât din țară dar și celor ce ne reprezintă la Bruxelles sau Strasbourg, să-și asume soluții în direcția respectării standardelor minime de muncă, atât de clamate de Germania sau Franța dar considerate însă inoportune în România.

Dacă până în prezent organizațiile patronale nu ne-au auzit, atunci mai spunem încă o dată,  BNS consideră că se impune modificarea legii 62/2011, așa cum susține de altfel și Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Organizația Internațională a Muncii.

Considerăm că este timpul pentru asumarea unui vot în Camera Deputaților pentru modificarea Legii 62/2011 privind dialogul social, în această sesiune parlamentară, tocmai pentru că această lege, fiind una organica, necesită atât prezență, cât și vot dat de formațiunile politice reprezentate în Parlament, indiferent de culoarea lor politică.

Vrem să ne putem uita în ochii celor ce votează pentru că elementele cheie din propunerea de modificare a legii dialogului social vizează exercitarea unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului, tocmai de aceea noi considerăm că acestea ar trebui susținute indiferent de poziționarea pe eșichierul politici românești.

Dacă continuăm să contestăm drepturi și libertăți fundamentale ale omului atunci ce trăim noi în acest moment în România nu se mai numește democrație!

 

files/1-000-0000-00007/comunicat_dialog_social_04_09_2019.docx


Sursa: Departamentul de Presa BNS