coronavirusÎn ședința CNTDS de azi, 17.03.2020, BNS a cerut adoptarea unor soluții speciale pentru a răspunde provocărilor ridicate de situația specială cu care ne confruntăm, astfel încât să protejăm lucrătorii, locurile de muncă și sănătatea salariaților.

Considerăm că se impune ca setul de măsuri adresate contextului actual să se subsumeze unui set de principii, astfel:

  • Măsurile propuse, în special modificările legislative ce vor fi aduse relațiilor de muncă, ar trebui să aibă un caracter temporar, să fie în strânsă corelare cu situația de urgență determinată de COVID-19 și să înceteze o dată cu încetarea stării de urgență.
  • Separarea tipurilor de intervenții pe 3 categorii de sectoare: sectoare solicitate în mod excesiv; sectoare ce-și restrâng activitatea și sectoare ce-și întrerup temporar activitatea. Pentru fiecare categorie de sector în parte ar trebui pregătit un pachet de măsuri de intervenție, fie sub forma ajutoarelor de stat, fie sub forma suspendării sau prorogării unor obligații prevăzute de legislația în vigoare.
  • Angajatorii ar trebui să aibă acces la măsuri de sprijin, sub forma ajutoarelor de stat, pentru păstrarea locurilor de muncă. Angajatorii care concediază lucrători în această perioadă nu ar trebui să beneficieze de măsuri de sprijin / ajutor de stat, indiferent de forma lor.
  • Măsurile de sprijin ar trebui să fie disponibile pentru toate categoriile de angajatori, indiferent de forma lor juridică de organizare. De asemenea, ar trebui să vizeze toate categoriile de lucrători – salariați, lucrători independenți, lucrători sezonieri, lucrători ce desfășoară activitate în baza unor contracte de activitate sportivă, etc.
  • Este important ca în această perioadă măsurile luate de Guvern și de angajatori să nu expună în mod excesiv populația la risc de sărăcie.
  • Cumulat, mixul de măsuri aplicate în acest context de criza nu ar trebui să poată afecta mai mult de 25% din salariul brut de bază al salariatului (indiferent de măsurile aplicate cumulat salariatul nu poate primi mai putin de 75% din salariul de bază brut).
  • Măsurile ce ar urma să fie luate în această perioadă nu ar trebui să afecteze capacitatea salariaților de a face situației excepționale  cu care se confruntă ca urmare a COVID-19. Măsurile ar trebui să se ia doar după consultarea sindicatelor, în unitățile în care salariații sunt organizați sindical sau ale reprezentanților salariaților, acolo unde nu există organizare sindicală.
  • Pentru a nu risipi resurse atât de necesare funcționării serviciilor publice de bază se impune ca intervențiile să fie țintite și clar delimitate, atât ca adresabilitate, cât și ca parametrii de implementare.

 

Având în vedere principiile mai sus menționate propunem Guvernului să aibă în vedere și următorul set de măsuri:

  • Evaluarea de urgență a disponibilităților Guvernului pentru intervenții suport pentru salariați și mediul de afaceri.
  • În următoarele 6 luni se propune suspendarea aplicării art 50 lit f) Codul Muncii (suspendarea contractului de muncă pentru caz de forță majoră), având în vedere situațiile cu care ne confruntăm deja în aceste zile, în mod abuziv se invocă această prevedere pentru suspendarea contractului de muncă și implicit a salariului. De asemenea, se impune clarificarea situației juridice și financiare a salariaților ale căror contracte individuale de muncă au fost deja suspendate, având ca motivație epidemia de coronavirus.
  • Ca măsură de sprijin, angajatorii care se confruntă cu reduceri sau întreruperi de activitate pot utiliza șomajul tehnic, în condițiile stabilite de art 53 Codul Muncii, indemnizația primită de salariat în acest caz, în această perioadă, urmând să fie suportată parțial de angajator și parțial de bugetul public.
  • Considerăm că măsura de suspendare a contractelor de muncă prin șomaj tehnic aplicată pentru o parte din personal, pentru reducerea temporară a activității, ar trebui să fie incompatibilă cu utilizarea măsurilor temporare de flexibilizare a timpului de muncă sau a programului de lucru, utilizând astfel excesiv restul personalului rămas în unitate.
  • La nivel de companie / instituție măsurile special adoptate în această perioadă trebuie să îmbrace forma unui acord încheiat cu sindicatul sau reprezentantul salariaților, acolo unde nu există sindicat. Obligatoriu, setul de măsuri aplicat la nivel de întreprindere, dimensiunea, salariații vizați, perioada de aplicare, evaluarea impactului, toate vor face obiectul unui acord între angajatori și sindicate sau reprezentanții salariaților, acolo unde nu există sindicat.
  • Este foarte probabil ca situația de criză sa conducă la o creștere a costurilor pentru alimentele de bază și cele de igienă. O astfel de creștere de costuri va afecta în mod direct și nemijlocit veniturile salariaților.  În situația în care un număr mare de salariați au venituri la nivelul sau în jurul salariului minim pe economie, cu precădere salariații din industria de retail sau servicii poștale, o reducere a veniturilor acestora echivalează cu imposibilitatea asigurării unor condiții minime de existență și poate avea ca efect direct inclusiv un val de demisii și o criză de personal. Ca urmare, în mod special în această perioadă, trebuie avut în vedere ca, pachetul de măsuri aplicat, cumulat, să nu afecteze veniturile salariaților cu mai mult de 25%.
  • Pentru a reduce sarcina administrativă generată de operarea în Revisal a modificărilor contractelor individuale de muncă, se poate avea în vedere prorogarea unor termene de declarare, cu excepția celor ce țin de înregistrarea încheierii și respectiv încetării contractelor de muncă.
  • În acest moment toată presiunea sistemului de sănătate se află poziționată pe FNUASS. În acest context considerăm că o eventuală măsură de amânare la plată a contribuțiilor sociale acordată angajatorilor nu ar  trebui să vizeze contribuția de asigurări de sănătate.
  • Se impune modificarea sistemului de calcul al indemnizației de șomaj, astfel încât persoanele concediate în această perioadă să beneficieze de un venit care să reprezinte cel puțin 50% din salariul de bază din ultimele 6 luni, dar nu  mai puțin de 750 lei. În acest moment o persoană ce intră în șomaj, cu vechime între 10 și 20 ani, cu un salariu brut în ultimele 12 luni la nivelul salariului mediu brut pe economie în 2019 – 4923 lei, ar primi o indemnizație de șomaj de 622 lei. Pentru cei care în ultimul an au avut salariul egal cu salariul minim, indemnizația de șomaj ar fi 479 lei / lună. In 2018 pragul de sărăcie era de 750 lei /pers/lună pentru gospodăriile formate dintr-o singură persoană. Intrarea în șomaj în aceste condiții ar putea condamna la sărăcie un număr semnificativ de gospodării.
  • Pe perioadă limitată și pentru cazuri de carantină, se impune o derogare temporară de la obligația de stagiu minim de cotizare, pentru a beneficia de indemnizație de concediu medical pentru carantină, inclusiv salariații ce nu au un stagiu de cotizare de minim 6 luni.
  • Extinderea accesului la concediu medical plătit inclusiv pentru lucrătorii ce desfășoară activitate sub altă formă de ocupare decât cea de relație de muncă, cum sunt lucrătorii sezonieri sau lucrătorii angajați pe cont propriu.

 Comunicat BNS


Sursa: Departamentul de Presa BNS