energeticaAcordul verde European este o nouă strategie de creștere care vizează transformarea UE intr-o societate corecta și prospera, cu o modernitate, economica eficienta din punct de vedere al resurselor în care nu exista emisii nete de gaze cu efect de sera în 2050.

In același timp, aceasta tranziție trebuie sa fie justa și incluziva. Trebuie sa pună oamenii pe primul loc și sa intervină în regiunile și industriile unde angajații se vor confrunta cu cele mai mari provocări.

Întrucât va aduce schimbări substanțiale, participare activa a publicului și încredere acestuia în tranziție este esențială iar politicile trebuie sa funcționeze și sa fie acceptate.

Este necesar un nou pact de a reuni cetățenii în toata diversitatea lor, cu autorități naționale, regionale, locale, civile, societatea și industria care lucrează strâns cu instituțiile și organismele consultative ale UE.

Migrația, deficitul de forța de munca, o slabă corelare a nevoilor angajatorilor cu sistemul educațional, îmbătrânirea populației, reprezintă elemente care justifică existenta unor tensiuni la nivelul pieței muncii, acestea fiind din ce în ce mai dificil de gestionat. Problematica pieței muncii trebuie interpretată în contextul modelului economic practicat de România, acesta bazându-se pe salarii mici, un curs de schimb stabil și forță de muncă calitativă. Salariații din Romania au devenit astfel responsabili pentru susținerea competitivității economiei romanești, o economie catalogată ca fiind o economie de lohn tehnologic. Deficitul acut de forța de muncă și migrația semnificativă, concomitent cu presiunea concurențială dictată de piață, au generat consecințe imediate asupra actualei mase salariale, adică asupra acelui element de competitivitate pe care se bazează actualul model economic românesc. Consecințele la care facem referire vizează, în principal, o creștere a numărului de ore suplimentare concomitent cu o deteriorare a condițiilor de muncă, cu efecte directe asupra stării de sănătate a salariaților din Romania. Condițiile de muncă din România sunt, în conformitate cu statisticile Agenției Europene pentru Muncă, printre cele mai proaste din Uniunea Europeana într-un context în care nivelul salarial este unul redus. Nivelul încărcăturilor grele operate de salariații români (49 în Romania, 29,3 în UE,calculat în conformitate cu metodologia EU - OSHA), activitățile repetitive (80,2 în Romania, 58,2 în UE, calculat în conformitate cu metodologia EU-OSHA), pozițiile dificile (70,6 în Romania,42,8 în UE,calculat în conformitate cu metodologia EU-OSHA), intensitatea muncii (47,1 în Romania, 26,6 în UE, calculat în conformitate cu metodologia EU - OSHA), substanțele chimice (20,8 în Romania, 16,5 în UE, calculat în conformitate cu metodologia EU - OSHA), zgomotul (35,2 în Romania,25,7în UE,calculat în conformitate cu metodologia EU-OSHA) reprezintă indicatori care probează condițiile mult mai grele cu care se confruntă salariații din Romania în comparație cu alte state membre.

Industria producerii de energie este unaglobală, strategică ca  importanțăpentrucompetitivitatea economiei europene în relația cu piața globală.LanivelulUniuniiEuropeneRomânia a depășit procentul de producere de energie regenerabila (verde) cu 4% fiind peste media țărilor membre. În industria de producere a energiei electrice şi termice pe bază de cărbune şi gaze naturale, azi în Romania își desfășoară activitatea peste 20.000 de angajați care lucrează în condiții precare din lipsa investițiilor în acest domeniu strategic.

Sectorul de producere de energie electrică si termică pe bază de cărbune şi gaze naturale nu beneficiază de elemente de competitivitate importante atât pentru piața româneasca cât și pe cea europeană nefiind făcute investiții minime. Condițiile de muncă din sectorul energetic sunt grele, acestea fiind considerate nu numai inconfortabile dar și periculoase pentru sănătatea lucrătorilor. Munca se desfășoară în condiții neprietenoase (frig,ploaie,ger,căldură) sau în hale de mare capacitate puțin sau deloc încălzite sau ventilate, hale în care frigul se simte semnificativ iarna iar vara senzația de căldură este amplificată, cariere și mine. Mai mult decât atât, utilizarea unor echipamente de mare capacitate sau tonaj generează nevoia unei atenții deosebite deoarece orice eroare poate pune în pericol viața lucrătorilor.

Inducția electromagnetică are efect nociv asupra angajaților termocentralelor, ducând la boli neurologice și cardiovasculare cu o frecvență mult mai mare decât în restul comunității. De asemenea, pulberile de cărbune în suspensie duc la boli pulmonare și cancere cu o incidență mai mare decât în restul comunității.

Riscurile la care se expun angajații sunt unele semnificative în comparație cu alte sectoare economice. Riscul apariției bolilor profesionale pe fondul desfășurării activității în condițiile relatate mai sus este extrem de mare și se poate observa în statisticile efectuate acestea arătând un nivel îngrijorător, care poate fi direct sau indirect asociată condițiilor de muncă.

Eliminarea grupelor de muncă deosebite şi speciale din societăţile de producere a energiei electrice şi termice pe baza unor măsurători de noxe fizice, chimice şi biologice fictive colaborat cu neraportarea numărului real de boli profesionale şi decese înregistrate în aceste societăţi, a creat o discriminare pentru şi între salariaţii din domeniul energetic.

Starea de sănătate a forței de munca din sectorul de producere de energie electrică şi termică pe cărbune şi gaze naturale se degradează, aceasta devenind una precară pe fondul unor condiții de muncă grele. Este mai mult decât evident că măsurătorile periodice sunt ineficiente, situație probată de datele statistice care fundamentează degradarea stării de sănătate a salariaților din sector. Utilizarea sporadică a echipamentelor de protecție folosite pentru a proteja sănătatea și securitatea la locul de muncă, s-a dovedit o strategie ineficientă care a afectat negativ atractivitatea locului de muncă și starea de sănătate a salariaților generând pe termen lung un impact negativ asupra competitivității afacerii. Preponderența muncii fizice pe care activitatea o presupune concomitent cu îmbătrânirea forței de muncă de la nivelul sectorului vor genera un impact direct și imediat asupra competitivității. Pensionarea bazată strict pe interese electorale sau politice, fără recunoașterea reala a dificultăților cu care anumite sectoare economice se confruntă, este un fenomen care a luat amploare în ultima perioadă, fenomen care generează consecințe directe asupra încrederii lucrătorului din sectorul energetic în capacitatea statului român de a-i asigura o recunoaștere a eforturilor realizate dar și de a asigura un echilibru între riscuri, siguranța și accesibilitate financiară. În același timp,este profund lipsit de etică, imoral și profund păgubos pentru economia româneasca ca o persoană care lucrează în condiții normale să beneficieze de pensie specială sau de reducerea perioadei de pensionare în condițiile în care persoanele care îndura cu adevărat condiții speciale zilnic să fie menținute în piața muncii până la o vârstă la care starea de sănătate nu le mai permite să livreze o productivitate competitivă. Această situație afectează potențialul de dezvoltare al sectorului  si, iremediabil, starea de sănătate a lucrătorului.       

Una din provocările pentru România este ca până în anul 2030, aproximativ 4.000M.W. de capacitați depășite de producere a energiei electrice şi termice pe bază de cărbune şi gaze naturale trebuie retrase din considerente tehnice și de mediu.

Având în vedere cele mai sus menționate, Federația Sindicatelor Libere Independente Energetica, prin sindicatele afiliate, vă solicită, în vederea asigurării unui cadru etic care protejează atât sănătatea și securitatea salariaților cât și competitivitatea sectorului, adoptarea următoarelor măsuri:

  • Angajații din termocentralele pe cărbune şi gaze naturale, minerit de suprafaţă, disponibilizați ca urmare a:
    1. planurilor autorităților de închidere;
    2. declarării/ constatării de către instanțele de judecată a falimentului;
    3. planurilor de restructurare;
    4. disponibilizărilor colective;
    5. în cazul în care activitatea încetează total sau parțial ca urmare a obligațiilor pe care și le asuma statul roman în negocierile cu Comisia Europeana.

Reducerea vârstei de pensionare la 55 de ani cu condiția existenței stagiului de cotizare de 30 de ani pentru angajații din unitățile de producere a energiei electrice şi termice, cu minim 25 de ani vechime in sistem.

  • Simplificarea procedurilor specifice recunoașterii, semnalării și declarării bolilor profesionale în condițiile existentei unor discrepante majore intre rapoartelere feritoare la starea de sănătate a salariaților de la nivelul companiilor și bolile profesionale sau accidentele de munca declarate;
  • Operaționalizarea Comitetului National tripartit pentru sănătate și securitate în munca, structura inactiva în momentul de fata.

Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui alături de dumneavoastră în implementarea măsurilor sugerate precum și a oricăror altor măsuri pe care le aveți în vedere în sensul protejării sănătății și securității salariaților, în situația în care veți da curs celor menționate în prezenta.

 

files/1-000-0000-00007/Adresa_093-23_06_2020-Scrisoare_Deschisa.pdf

Initiativa Energeticienilor

 

Federatia Sindicatelor Libere Independente Energetica prin sindicatele afiliate:

 

Sindicatul Liber Independent din Sucursala Electrocentrale Bucuresti din cadrul ELCEN-Bucuresti

 Sindicatul Liber Independent Electrocentrale Deva-Mintia din cadrul

Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA

 Sindicatul Liber SE Paroseni din cadrul

Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA

 Sindicatul Liber Cariera Husnicioara 2014 din cadrul

Societatea Complexul Energetic Oltenia SA

 Sindicatul Muncitorilor Dreptatea Jilt din cadrul

Societatea Complexul Energetic Oltenia SA

 Sindicatul Viitorul Nostru Minier din cadrul

Societatea Complexul Energetic Oltenia SA

 Sindicatul Lignitul Oltenia din cadrul

Societatea Complexul Energetic Oltenia SA

 Sindicatul Solidaritatea 2013 din cadrul

Societatea Complexul Energetic Oltenia SA

 Sindicatul EL CFU Motru din cadrul

Societatea Complexul Energetic Oltenia SA

 Sindicatul Liber Independent Energia Arad din cadrul

SC CET Hidrocarburi SA Arad

Sindicatul Energia 2013 Iasi din cadrul

SC Veolia Energie Iasi SA

 Sindicatul Energia din cadrul

SC Veolia Energie Prahova SA

 Sindicatul Energeticienilor Galati din cadrul

SC Electrocentrale Galati SA

 Sindicatul Energeticianul Midia din cadrul

SC Uzina Termoelectrica Midia SA

 Sindicatul Selbac din cadrul

SC ThermoEnergy Group SA

 Sindicatul Liber UET Focsani din cadrul

SC ENET Focsani SA

 Sindicatul Libertatea din cadrul

SC CET Govora SA

 Sindicatul Electrocentrale Grup din cadrul

SC Electrocentrale Grup SA

 Sindicatul CET Nord Pitesti din cadrul

Termo Calor Confort Pitesti SA

 Sindicatul Exploatare Energia Pitesti din cadrul

Termo Calor Confort Pitesti SA


Sursa: Federatia Sindicatelor Libere Independente Energetica