fnl Sindicatul Pro Art din cadrul Muzeului Național de Artă a României, afiliat la Federația Națională a Lucrătorilor și Blocul Național Sindical, își exprimă indignarea față de managementul defectuos al acestei instituții de cultură de prim rang, de către dl Călin Alexiu Stegerean.

Astfel, actualul manager al Muzeului Național de Artă a României dl. Călin Alexiu Stegerean, a fost repus în funcție de Ministerul Culturii prin Ordinul Ministrului Culturii nr.442 din 06.05.2021 ca urmare a contestării în instanță a deciziei de privind rezultatul evaluării activității de management, fiind evaluat cu un punctaj de 6,25, consecința fiind încetarea contractului de management. Instanța de fond anulează Raportul de evaluare nr. 678/27.07.2017, procesele verbale nr. 678/27.07.2017 și nr. 676/27.07.2017, Grilele de evaluare și procesul verbal al ședinței comisie de soluționare a contestațiilor nr. 729/03.08.2017.

 Anulează Ordinul nr. 2533/03.08.2017 și Ordinul nr. 419/04.08.2017 și, pe cale de consecință, obligă pârâtul la reluarea procedurii de evaluare a activității de management aferentă perioadei 24.06.2016 – 31.12.2016.

”Dispune repunerea părților în situația anterioară prin executarea de către acestea a contractului de management nr. 65/2016, precum și obligarea pârâtului la plata de despăgubiri, reprezentând echivalentul remunerației lunare de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data de 04.08.2017 și până la punerea în executare a prezentei hotărâri”.

Ministerul Culturii formulează la Înalta Curte de Casație și Justiție recurs, instanța respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Culturii împotriva Încheierii din 2 iulie 2018 și Sentinţei nr.706 din 25 februarie 2019 ale Curţii de Apel București – Secţia a VIII-a contencios administrativ și fiscal și recursul incident formulat de reclamantul Călin Alexiu Stegerean împotriva aceleiași sentinţe, ca nefondat . Consecința fiind repunerea în funcția de manager a dlui. Călin Alexiu Stegerean în baza contractului de management nr. 65/2016, conform dispozițiilor instanței, contractul de management fiind încheiat pentru o perioadă de 5 ani.

Ceea ce este de neînțeles este faptul că, Ministerul Culturii încheie un act adițional pentru prelungirea contractului de management nr. 65/2016 până în anul 2025, Ori, dacă Ministerul Culturii își menține poziția formulată în instanță dar și în ceea ce privește managementul defectuos de ce nu a încetat contractul de management la termen ?

Instanța obligă Ministerul Culturii la ”... repunerea părților în situația anterioară prin executarea de către acestea a contractului de management nr. 65/2016, precum și obligarea pârâtului la plata de despăgubiri, reprezentând echivalentul remunerației lunare de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data de 04.08.2017 și până la punerea în executare a prezentei hotărâri..”, deci nu la prelungirea contractului de management.

Ceea ce este de neînțeles este și faptul că Ministerul Culturii nu ține cont de următoarele aspecte:

  • managerul se află într-o stare de incompatibilitate având în vedere că are el însuși proces cu Muzeul Național de Artă al României, proces în care are calitate de pârât. Ori, este nefiresc să fi manager, să ai în subordine oficiul juridic și totodată să conduci instituția al cărei buget l-ai prejudiciat și care ți-a deschis acțiune în instanță pentru recuperarea prejudiciului;
  • managementul defectuos în perioada iunie 2016 - august 2017, perioadă în care a adus prejudicii la bugetul instituții în valoare de  116.642,68 lei, conform raportului de control al Curții de Conturi a României; 
  • totodată Ministerul Culturii nu a avut în vedere nici aspectele privind hotărârile judecătorești prin care instanța a constatat prejudiciile cauzate de dl. Călin Alexiu Stegerean în calitate de manager;
  • nu se dorește punerea în aplicare a prevederile OUG 68/2013, pct.26, lit g.care face referire la cazurile când unui manager îi poate înceta contractul de management:"g) constatarea neîndeplinirii obiectivelor, programului minimal din motive imputabile managerului, a nerealizării indicatorilor de referinţă stabiliţi prin contractul de management sau a prejudicierii imaginii instituţiei ori a autorităţii,precum şi constatarea nerespectării dispoziţiilor legate de îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 27."    

De la repunerea în funcție managerul nu dispune scoaterea la concurs a posturilor vacante disponibile. Conform statului de funcții publicat pe site-ul muzeului în luna martie 2021, deficitul de personal este foarte mare, 53 de posturi vacante dar bugetate. Serviciul Monitorizare Sisteme Electronice de Avertizare și Pază - Supraveghere, are cel mai mare deficit de personal 24 de posturi. Nu se dorește ocuparea acestora deoarece  dl Călin Stegerean dorește externalizarea acestui serviciu. De reținut că Biroul Securitate - Pază - Supraveghere se ocupă strict de monitorizarea, paza și supravegherea patrimoniului național, iar lipsa personalului duce la periclitarea siguranței acestuia.

Aceași situație o găsim și în rândul specialiștilor din secțiile de restaurare și conservare. Dar pe manager, pe directorul economic și pe șefa resurse umane nu-i interesează acest aspect, nici măcar acum când legea în vigoare permite să se facă angajări până în luna septembrie,

Față de aspectele menționate sindicatul a solicitat Ministerului Culturii trimiterea Corpului de Control al Ministrului în vederea verificării activității Muzeului Național de Artă a României și a modalității prin care Muzeul Național de Artă a recuperat prejudiciile, ministerul în loc să verifice activitatea de management prelungește contractul printr-un act adițional .

Ținând cont că, muzeul este custodele multor opere de artă care au o valoare incomensurabilă, opere de artă care trebuie protejate, puse în valoare, ori toate acestea nu se pot face decât printr-un bun management dar și cu personal suficient.

Vor urma noi dezvăluiri complete privind modul în care nu se respectă drepturile statuate prin lege și aici ne referim la modalitatea absolut ordinară prin care se calculează sporurile existente în instituție, sporurile fiind calculate la nivelul salarial al anului 2018 și nicidecum la nivelul salariului brut aferent anului 2020, ceea ce aduce un deficit salarial cuprins între 80-150 lei/salariat.

files/1-000-0000-00007/2021/COMUNICAT_PRESA_FNL.doc

Horatiu Raicu

Presedinte


Sursa: Federatia Nationala a Lucratorilor