FNfmZsUXEAUiIkfMediul economic și social din România resimte din ce în ce mai consistent efectele războiului din imediata noastră vecinătate. Devin din ce în ce mai vizibile legături economice cu Rusia sau Ucraina necunoscute publicului larg pânâ în prezent și uneori chiar de autorități, mai ales că acest război nu este doar unul convențional, el deplasându-se din zona pur militară în zona profund economică!

În ultima perioadă, instituțiile europene au asumat numeroase decizii ca măsuri sancționatorii față de Rusia în domeniul energetic cât și în domeniul financiar bancar, cu repercusiuni greu de cuantificat în viitorul apropiat! 

Efectele razboiului din Ucraina nu sunt vizibile doar sub forma fluxurilor masive de refugiați ce caută adăpost.

Pierderea piețelor de desfacere sau a celor de aprovizionare afectează deja mediul economic dar și locurile de muncă ale românilor.

În același timp, în dimensiunea umană războiul crează deja comportamente sociale neașteptate.

În această perioadă constatăm că singurele instituții care funcționează cu adevărat sunt ”Ministerul Facebook” și ”Ministerul Tik-Tok” care distribuie nestingherite zvonuri, mistifică adevăruri, manipulează mase din ce în ce mari de oameni.

Consecințele le-am văzut manifestate în ultimele două săptămâni:

  • fie sub forma retragerilor masive de numerar din bancomate,
  • fie a cozilor imense la birourile de emitere a pașapoartelor,
  • fie a unui apetit neobișnuit de a achiziționa proprietăți în afara țării, departe de zona de război,
  • fie a cozilor imense și isterice din benzinării.

Am atras atenția Președintelui României dar și Primului Ministru că ne vom confrunta cu astfel de situații, dar s-a preferat așteptarea și pentru moment non-acțiunea. [1]

Guvernul s-a rezumat la a se ralia demersurilor autorităților europene sau internaționale, făcând abstracție de faptul că plasarea României în imediata vecinătate a războiului va produce efecte mult mai consistente și mai nuanțate!

Azi ne simțim abandonați de Guvernul țării noastre!

Traversăm o perioadă tulbure și constatăm că nu avem mecanisme pentru a ne proteja de comportamentele speculative.

Zilele acestea suntem martorii unei alinieri forțate a prețurilor din România, în special la produsele de bază, la nivelul prețurilor europene. Doar că veniturile românilor sunt cu mult mai mici față de cele din statele membre pentru că am făcut un obiectiv de țară din forța de muncă slab plătită!

BNS susține demersurile internaționale pentru a restabili pacea în regiune, doar că România trebuie să fie pregătită pentru mai mult!

Suntem implicați, prin organizațiile noastre membre, în acțiuni de sprijin pentru refugiații din Ucraina. Susținem aceste initiative indiferent că sunt publice sau private, însa din partea Guvernului României așteptăm o abordare complexă a problemelor cu care ne confruntăm.

Avem nevoie de o abordare strategică orientată atât economic, cât și social și de o voce clară la nivel european pentru a susține cauza Românei și a cetățenilor ei.

Abordarea strategică pe care o propunem Guvernului trebuie să vizeze cel puțin 4 piloni:

1. Securitatea energetică a României:

În regim de urgență se impune să găsim soluții pentru a elimina dependența de resursele energetice importate din Rusia, în condițiile în care accesul la aceste resurse nu mai este posibil.

De asemenea trebuie să avem în vedere că liberalizarea pieței energiei electrice și celei a gazelor naturale a condus la o puternică interconectare a piețelor de produse energetice din România (energie electrică, gaze și combustibil)  cu cele europene, cu efecte în special în ceea ce privește creșterea prețurilor.

2. Securitatea alimentară:

Culturile agricole din Ucraina sunt compromise în măsură semnificativă. Sancțiunile economice impuse Rusiei blochează importurile de alimente din această zonă. Am traversat un sezon rece total atipic și cu puține precipitații. Presiunea exercitată de asigurarea hranei pentru numărul din ce în ce mai mare de refugiați va fi resimțită tot mai puternic.

Avem încă în minte imaginea risipei de produse agricole întâmplată anul trecut și inevitabil ne întrebăm cum ne organizăm și ce vom face pentru a evita astfel de situații.

3. Revitalizarea industriei naționale de apărare:

Războiul a readus în prim plan dotarea tehnică a armatelor la nivel european, cât și la nivel național.

Eforturile financiare vor fi uriașe. Pentru a le face totuși suportabile se impune ca industria națională de apărare să ocupe un loc central în politica de înzestrare.

Ca urmare, propunem încheierea unui pact național pentru industria de apărare care să conțină măsuri concrete pentru relansarea acestui sector dar și pentru a limita la nivelul populației presiunea exercitată de costurile financiare pentru dotarea Armatei.

Sectorul industriei de apărare a fost distrus cu premeditare în ultimii 30 de ani de politruci neavizați, samsari de armament sau militari care în schimbul unor comisioane ”grase” au dus România azi într-o zonă de depenedență de importul de tehnică militară.

4. Măsuri de sprijin pentru a compensa efectele economice și sociale ale războiului la nivel economic și social pentru societatea românească.

Dispariția sau blocarea piețelor de desfacere sau a celor de aprovizionare afectează direct și semnificativ sectoare întregi de activitate, cum ar fi de exemplu industria construcțiilor de automobile sau a construcțiilor de nave. Până în acest moment o parte din angajatorii din aceste sectoare au utilizat instrumentele de sprijin existente în perioada pandemiei, însă prelungirea stării de conflict va conduce inevitabil la pierderea unui număr semnificativ de locuri de muncă.

Avem nevoie de măsuri concrete asumate de Guvern după discutarea lor cu partenerii sociali, acestea urmând să fie făcute cunoscute publicului larg pentru a evita situațiile de panică cu efecte speculative.

În contextul celor de mai sus și în special având în vedere viteza cu care se produc schimbări în mediul economic și social dar și panica indusă de aceste schimbări, solicităm Guvernului României convocarea în regim de urgență a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, având ca obiectiv constituirea unor grupuri de lucru pe tematicile propuse mai sus. Principala responsabilitate a acestor grupuri de lucru ar fi aceea de a  elabora în regim de urgență planuri de măsuri concrete, cu obiective clare pentru fiecare din cei 4 piloni. Pentru a stopa manipularea și isteria aceste măsuri trebuie să fie aduse la cunoștința întregii opinii publice.

Trebuie să redăm încrederea cetățenilor României că Guvernul, împreună cu partenerii sociali, patronate și sindicate, au capacitatea necesară pentru a identifica și a pune în aplicare măsuri care să asigure liniște, stabilitate și bunăstare pentru cetățeni!

În ceea ce privește resursele financiare necesare pentru a susține aceste măsuri menționăm că România are încă la dispoziție cca 12 miliarde euro, sume alocate și neconsumate în perioada 2014 – 2020, acestea putând fi reorientate pentru finanțarea pachetului de măsuri propus. De asemenea, pentru că suntem abia la începutul negocierilor pe programele operaționale pentru perioada 2021 – 2027 avem încă libertatea de a decide direcțiile de finanțare pentru cele 50 mld euro. Atât România, cât și Uniunea Europeană de azi nu mai seamănă cu cea din toamna anului trecut!

În susținerea obiectivelor noastre vă informăm că Biroul Executiv BNS a hotărât azi, 10.03.2022, organizarea unui marș și a unui miting în data de 06 aprilie a.c..

Facem apel către celelalte confederații sindicale dar și către cetățenii români care se simt ca și noi abandonați în propria țară, să se alăture demersului nostru, problemele pentru care ieșim în stradă nu sunt doar ale noastre, sunt ale tuturor cetățenilor români!

 


Sursa: Departamentul de Presa BNS