Blocul Național Sindical va organiza în data de 21 februarie 2023, la Brașov, o dezbatere având ca temă inovarea în formarea profesională, dar și în comunicarea organizațională a partenerilor sociali.
Evenimentul va avea loc în sala de conferințe din cadrul Grand Restaurant Brașov (Strada Mihail Kogălniceanu 15, Brașov) în prezența domnului Dumitru COSTIN, președinte al Blocului Național Sindical.
Doar 17,5% din companiile din România au organizat în 2020 cursuri de formare continuă pentru lucrătorii proprii, media europeană a fost în același an 67,4%.[1] În acest context, având în vedere și faptul că 2023 este anul european al competențelor, Blocul Național Sindical lansează inițiativa unui Pact național pentru ocupare și formare, invitând la dialog partenerii sociali reprezentativi.
Sindicatul ROMBAT Bistrița a devenit recent membru al Federației IndustriAll BNS și, implicit, s-a alăturat marii familii BNS.
Blocul Național Sindical a lansat ieri, 13.02.2022, cursul „Tehnici și abilități de comunicare, recrutare și negocieri colective”, curs organizat în cadrul proiectului „Investiții în competențe, o șansă pentru creșterea calității ocupării”, proiect cofinanțat din Fondul Social European.
În urma acordului de cooperare dintre Blocul Național Sindical și Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, semnat la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, la Palatul Parlamentului, în prezența președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și a ministrului Muncii, Marius Budăi, anunțăm un nou parteneriat între sindicatele românești și cele de peste Prut.
În cadrul workshopului tematic organizat astăzi, la București, de Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC), în parteneriat cu Blocul Național Sindical, din programul ,,Viitorul fondurilor europene pentru coeziune și tranziție echitabilă: cu sau fără lucrători?”, a doua cea mai mare confederație sindicală din România a lansat cinci recomandări de politici publice pentru coaliția de guvernare. Blocul Național Sindical solicită ca cele cinci puncte să fie cuprinse în viitorul program de guvernare, astfel încât, în politica de coeziune 2021-2027, prin care România va primi de la Uniunea Europeană 46 de miliarde de euro, să nu fie repetate greșelile din Planul Național de Redresare și Reziliență.