BNS lansează un apel urgent către toți europarlamentarii români pentru a vota împotriva Acordului Provizoriu Omnibus I ‘CSRD/CS3D’ mâine, 16 decembrie 2025

Blocul Național Sindical (BNS) lansează un apel urgent, cerându-le tuturor europalemnatrilor români să voteze mâine, 16 decembrie 2025, împotriva acordului provizoriu la care s-a ajuns între Parlamentul European, Consiliu și Comisie (trialog) în 9 decembrie 2025, privind Directiva privind Diligența Aprofundată în Domeniul Sustenabilității Corporative (CS3D) și Directiva privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă (CSRD). 

BNS se alătură pe deplin poziției Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC) și sustinem că acest acord, în forma sa actuală, subminează principiile de bază ale dreptății sociale și ale protecției drepturilor lucratorilor și de mediu în Uniunea Europeană. Acest acord nu este un triumf al reglementării, ci o capitulare în fața intereselor pecuniare ale marilor corporații. El arată, în mod regretabil, că o mare parte a instituțiilor UE se concentrează acum exclusiv pe aspectul financiar al afacerilor.

Protecția drepturilor umane și de mediu este subminată: Acordul demonstrează că Europa (sau cel puțin o mare parte a instituțiilor UE) se concentrează acum exclusiv pe aspectul pecuniar al afacerilor și nu mai este preocupată de protecția drepturilor omului, inclusiv a drepturilor lucrătorilor și sindicale, sau a mediului.

Companiile scapă de răspundere: Acordul final nu reflectă valorile europene pentru care luptă miscarea sindicala, iar companiile nu vor putea fi trebuie trase la răspundere pentru încălcarea drepturilor umane și de mediu.

Solicităm europarlamentarilor români să analizeze principalele elemente care fac acest pachet legislativ ineficient și chiar dăunător.

Acordul provizoriu reduce drastic cerințele inițiale:

Pentru CS3D (Diligența Aprofundată):

• Reducerea drastică a domeniului de aplicare: pragul de 5000 de angajați și cifra de afaceri de 1,5 miliarde (pentru țările din afara UE, doar pragul de 1,5 miliarde);
• Armonizare maximă: se va aplica acum articolelor 6 și 8, articolului 9 (prioritare), articolului 10 alineatele (1)-(5), articolului 11 alineatele (1)-(6), articolului 14 (mecanisme de notificare/plângeri), articolului 15 (monitorizare) și articolului 16 (comunicare);
• Articolul  8: abordare bazată pe riscuri și pe lanțul valoric, conform mandatului PE, dar cu o nouă formulare + cu un plafon al lanțului valoric de 5000 de angajați (desi Consiliul a insistat pentru un prag de 1000 de angajați), de asemenea, s-a eliminat cerința ca solicitările de informații sub acest plafon să fie „țintite, rezonabile și proporționale”; pe scurt: întreprinderile se pot concentra pe domeniile din lanțul lor de activități în care sunt cele mai probabile impacturi negative reale și potențiale. Pentru a oferi companiilor flexibilitate, atunci când o companie a identificat impacturi negative la fel de probabile sau la fel de grave în mai multe domenii, acestea au posibilitatea de a acorda prioritate evaluării impacturilor negative care implică parteneri de afaceri direcți.  În plus, companiile nu ar mai fi obligate să efectueze o cartografiere cuprinzătoare, ci să realizeze o evaluare mai generală a domeniului de aplicare. Companiile trebuie să își bazeze eforturile pe informații disponibile în mod rezonabil, ceea ce va reduce efectul de propagare a cererilor de informații asupra partenerilor de afaceri mai mici;
• Retragerea responsabilă: poziția Consiliului, astfel încât obligația de suspendare nu mai este opțională și nu mai sunt posibile excepții pentru materiile prime;
• Flexibilitate excesivă pentru companii: Se permite o abordare bazată pe risc și prioritizarea impacturilor, fără a mai fi necesară o cartografiere cuprinzătoare a lanțului de activități, reducând efectul de transmitere asupra partenerilro de afaceri mai mici.
• Ciclul de monitorizare a întreprinderii  (articolul 15): revenire la o frecvență de 5 ani, în loc de 4 ani, cum propusese PE;
• Planurile de tranziție climatică (articolul 22) sunt eliminate din CS3D (deși sunt menținute în CSRD);
• Lipsa sancțiunilor reale (articolul 27): Limita maximă a sancțiunilor pecuniare este reintrodusă, dar redusa! Acum este stabilită la 3 % din cifra de afaceri netă la nivel mondial (față de 5 % propus de PE);
• Eliminarea răspunderii civile: la fel ca în propunerea Comisiei, regimul European de răspundere civilă ușoară (inclusiv posibilitatea ca sindicatele să reprezinte/asiste victimele în instanță) este eliminat, făcând mult mai dificilă tragerea la răspundere a companiilor;
• Clauza de revizuire: formulare suplimentară privind revizuirea „domeniului de aplicare” și a „mecanismelor de aplicare (răspundere civilă, sancțiuni, ...) din directivă”, dar revizuirea va avea loc cel mai devreme în 2030 sau 2031;
• Întârzierea aplicării: termenul de transpunere a fost amânat cu încă un an, adică până la 26 iulie 2028, iar întreprinderile vor trebui să se conformeze noilor norme numai până la 26 iulie 2029.  

În plus față de cele menționate mai sus, reamintim că, așa cum a confirmat Ombudsmanul European la sfârșitul lunii noiembrie 2025, întregul proces (legislativ) s-a desfășurat cu încălcarea normelor UE, în special deoarece nu au fost respectate normele privind o mai bună legiferare, care au scopul de a asigura că procesul legislativ se bazează pe dovezi, este transparent și incluziv, dar și prin abuzul de așa-numite proceduri de urgență, fără a se demonstra unde se află efectiv caracterul urgent.

Solicităm europarlamentarilor români, în numele lucrătorilor români, să facă ceea ce este drept și să voteze, în Plenul PE din 16 decembrie 2025, ÎMPOTRIVA acestui Acord Provizoriu Omnibus I ‘CSRD/CS3D’. Doar un vot negativ poate forța renegocierea și adoptarea unui cadru legislativ care să tragă la răspundere cu adevărat corporațiile pentru impactul lor social și de mediu.