Blocul Național Sindical (BNS) informează că a depus un punct de vedere la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la cauza C-19/23, aflată pe rolul CJUE, cu scopul de a aduce în atenția Curții perspectiva partenerilor sociali asupra implicațiilor sociale, economice și juridice ale Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Concret, este vorba despre o acțiune introdusă de Danemarca și susținută de Suedia împotriva Parlamentului European pentru anularea Directivei (UE) 2022/2041.
În acest punct de vedere, BNS arată că această directivă reprezintă un instrument esențial pentru realizarea obiectivelor stabilite prin articolele 3 și 151–153 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, contribuind la îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, la reducerea disparităților salariale și la consolidarea dialogului social.
BNS consideră că acest act nu depășește competențele atribuite Uniunii prin tratate, ci le valorifică în mod legitim, proporțional și coerent, în scopul îndeplinirii misiunii prevăzute de articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană: construirea unei economii sociale de piață orientate spre progres social și ocupare deplină. BNS urmează să transmită acest punct de vedere și către Comisia Europeană și Parlamentul European.
În ceea ce privește stabilirea nivelului salariului minim pentru anul viitor, în țara noastră, reamintim că această decizie a fost amânată pentru o viitoare ședință a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, care ar urma să aibă loc luna aceasta. De asemenea, reamintim și atitudinea premierului Ilie Bolojan care s-a pronunțat deja împotriva creșterii salariului minim brut, în ciuda prevederilor Directivei. Avem informația că premierul Bolojan se bazează pe o eventuală anulare a Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, la momentul respectiv.