Palmă dată Curții Constituționale de Comitetul de miniștri din cadrul Consiliului Europei pe tema transferului contribuțiilor de la angajator la angajat
Blocul Național Sindical informează că a trimis Guvernului României o adresă oficială prin care solicită convocarea de urgență a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, pentru identificarea soluțiilor privind transferul contribuțiilor de la angajat înapoi la angajator, așa cum cere Comitetul de miniștri din cadrul Consiliului Europei în Rezoluția ResCSS(2024)15 privind aplicarea Codului european de securitate socială de către România, Rezoluție adoptată în data de 10 iulie 2024.
Prin intermediul acestei rezoluții, Comitetul de miniștri din cadrul Consiliului Europei cere Guvernului României ,,să ia măsurile necesare pentru a reechilibra proporțiile contribuțiilor de asigurări sociale suportate de angajatori sau de stat, pe de o parte, și de angajați, pe de altă parte, în vederea alinierii dispozițiilor Codului fiscal la cerințele articolului 70(2) din Cod în această privință” (regăsiți acestă Rezoluție anexată comunicatului de presă).
Pe scurt, România încalcă din anul 2017 Codul European de Securitate Socială, când Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 79/2017, prin care contribuțiile sociale au fost transferate aproape în totalitate din sarcina angajatorilor în sarcina angajaților, iar Comitetul de miniștri din cadrul Consiliului Europei ne atrage atenția că trebuie operate modificările urgent de către Guvernul României în Codul fiscal.
În cadrul Rezoluției mai sus menționată se precizează - „Comitetul Miniștrilor observă, de asemenea, cifrele pentru 2022 furnizate de guvern cu privire la sumele totale ale veniturilor din contribuții și cheltuielilor Fondului de asigurări sociale de stat și Fondului de asigurări de sănătate, care arată că, la fel ca în anul anterior, cea mai mare parte a cheltuielilor este acoperită din contribuții, plătite în principal de angajați. Comitetul Miniștrilor constată, prin urmare, că dispozițiile menționate anterior privind finanțarea beneficiilor de asigurări sociale în România nu sunt încă conforme cu articolul 70(2) din Cod, care impune ca totalul contribuțiilor de asigurare suportate de angajații protejați să nu depășească 50% din totalul resurselor financiare alocate protecției lor și protecției membrilor familiilor lor”.
Blocul Național Sindical reamintește faptul că, încă din 2018, a depus o serie de eforturi pentru a rezolva această situație aici, în țară, însă toate acestea n-au primit un răspuns favorabil din partea autorităților române:
-în data de 15 noiembrie 2017, imediat după publicarea OUG nr. 79 din 2017 în Monitorul Oficial, BNS a sesizat Avocatul Poporului solicitând acestuia ca în baza atribuțiilor sale legale și constituționale să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea măsurii, în așa fel încât Curtea să se poată pronunța asupra constituționalității textului legal înainte ca acesta sa producă efecte. Era un lucru esențial având în vedere că efectele actului normativ vizau toți salariații din România dar și angajatorii care urmau să calculeze și să vireze salariile și contribuțiile începând cu 1 ianuarie 2018. Avocatul Poporului a refuzat, însă, sesizarea Curții;
-în 2018, într-o cauză aflată pe rolul instanței, BNS printr-un afiliat al său a ridicat o excepție de neconstituționalitate sesizând în mod direct Curtea Constituțională (președinte Valer Dorneanu) și criticând această măsură. La momentul respectiv, CCR a fost sesizată cu argumente care priveau afectarea drepturilor salariaților și a principiilor fiscalității echitabile. Unul dintre argumentele esentiale ale exceptiei de neconstitutionalitate a subliniat că măsura ar încălca atât standardele internaționale referitoare la protecția socială, prevăzute în Carta Socială Europeană și Codul european de securitate socială, cât și principiul justei distribuiri a sarcinilor fiscale între angajatori și angajați, prin crearea unei poveri disproporționate asupra salariaților. CCR a decis că măsura se încadrează în marja de apreciere legislativă și nu afectează egalitatea sau echitatea fiscală, respingând excepția formulată. În ceea ce privește încălcarea prevederilor Cartei Sociale Europeane (art. 12 pct. 1-3 privind dreptul la securitate socială) și a Codului european de securitate socială (art. 70 pct. 1 şi 2 privind cuantumul cotizaţiilor de asigurare), care limitează contribuțiile sociale ale angajaților la 50%[1] din totalul resurselor alocate protecției sociale, CCR s-a limitat a motiva cel puțin lacunar cele sesizate de BNS privind încalcarea tratatelor la care România este parte, limitându-se a motiva doar că: aceste tratate nu sunt relevante pentru cauză, deoarece prevederile OUG 79/2017 nu vizează reducerea protecției sociale, ci asigură sustenabilitatea sistemului de asigurări sociale din România. CCR a mai arătat că măsura transferului contribuțiilor către angajat nu afectează direct nivelul protecției sociale, ci urmărește îmbunătățirea colectării contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, aspect ce intră în marja de apreciere a statului român.
Blocul Național Sindical salută această decizie a Comitetului de miniștri din cadrul Consiliului Europei. De asemenea, solicităm exprimarea unui punct de vedere public din partea ministrului Finanțelor, Marcel Boloș pe această temă, în contextul în care echipa din Ministerul Finanțelor nu a cuprins absolut nimic despre îndreptarea acestei spețe în planul fiscal al României, negociat cu Comisia Europeană pentru următorii 7 ani. Considerăm, de asemenea, necesară o poziție publică pe acest subiect și din partea ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu, dat fiind că și-a exprimat în nenumărate rânduri intenția de reducere a taxării muncii în România.
Reamintim că Blocul Național Sindical își dorește să sprijine un dialog social constructiv, având ca scop final crearea unui cadru legal echitabil și eficient, care să protejeze drepturile lucrătorilor și să contribuie la creșterea calității vieții acestora.
[1] În prezent, angajații asigură 63,5% din cheltuielile întregului sistem de protecție socială și 80,5% din cheltuielile sistemului public de pensii și sistemului de asigurări de sănătate.