CĂTRE:

Administrația Prezidențială, Domnului Nicușor-Daniel Dan, Președintele României

Guvernul României, Domnului Ilie Bolojan, Prim-ministrul României

Ministerul Apărării Naționale, Domnului Liviu-Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Domnului Radu-Dinel Miruță, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

SCRISOARE DESCHISĂ

28 iulie 2025

Stimate Domnule Președinte,

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimați domni miniștri,

În contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare promovate de Guvernul României care include: creșteri de taxe și accize, diminuarea sporurilor pentru sectorul bugetar, tăierea burselor pentru elevi, eventualele comasări și desființări de instituții publice, dar și reduceri de posturi, Blocul Național Sindical (BNS), confederație sindicală reprezentativă la nivel national, atrage atenția asupra unei surse de finanțare ignorate de autorități, dar prevăzută clar de lege.

Este vorba despre fondurile care ar trebui să fie investite în economia României și care să genereze noi locuri de muncă, venituri bugetare și creștere economică prin mecanismele de cooperare tehnologică și industrială prevăzute în Ordonanța de Urgență nr. 124/2023, privind achizițiile din domeniul apărării și securității.

Conform acestei OUG, Agenția Română de Cooperare Tehnologică și Industrială pentru Securitate și Apărare (ARCTIS) este instituția responsabilă cu promovarea și implementarea acordurilor de cooperare tehnologică și industrială aferente contractelor de achiziții publice de tehnică militară care depășesc pragul de 10 milioane de euro fără TVA. Sunt exceptate doar contractele atribuite în baza unor proceduri derulate de către agenții și structuri din cadrul UE și NATO.

Legea prevede clar: la fiecare contract, ARCTIS – împreună cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la propunerea autorității contractante – trebuie să asigure încheierea unui acord prin care statul român să beneficieze de o contribuție financiară între 20% și 100% din valoarea contractului. Acest mecanism funcționează ca o clauză de tip offset, uzuală în practica internațională privind achizițiile militare.

Conform ordonanței mai sus menționate, acordul de cooperare tehnologică şi industrială se semnează, în prealabil semnării contractului de achiziţie publică, cu fiecare dintre operatorii economici calificaţi şi selectaţi să participe la ultima etapă a procedurii de atribuire, în termen de 30 de zile calculat de la data transmiterii invitaţiei de participare de către autoritatea contractantă.

În condițiile în care Guvernul anunță aproape săptămânal^[i], într-un ritm nemaiîntâlnit, noi contracte pentru achiziții de tehnică militară (regăsite în subsolul acestei scrisori) – fără să existe nicio informare publică despre acordurile de cooperare aferente – BNS solicită public următoarele clarificări:

1. Câte contracte de achiziție de tehnică militară au fost încheiate de la intrarea în vigoare a OUG nr. 124/2023?
2. În câte cazuri ARCTIS a propus CSAT și a încheiat acorduri de cooperare tehnologică și industrială?
3. Ce sume au revenit, în urma acestor acorduri, în economia României sub formă de investiții și transferuri de tehnologie?
4. Au fost evaluate achizițiile militare anunțate în ultimele luni? În ce măsură se impune, pentru protejarea intereselor esențiale de securitate ale României, încheierea de acorduri de cooperare tehnologică și industrială pentru aceste achiziții?
5. Ce planuri de implementare are ARCTIS în acest sens și ce control exercită statul român – prin CSAT și Guvernul României - asupra îndeplinirii acestui mecanism?

În lipsa unor răspunsuri clare, BNS consideră că Guvernul României adoptă măsuri de austeritate pentru populație, în timp ce evită să aplice propriile reglementări menite să aducă venituri semnificative la bugetul de stat!

Cu stimă,

DUMITRU COSTIN,
Președinte
Blocul Național Sindical

• ^[i] Achiziție sisteme antiaeriene SHORAD-VSHORAD https://www.g4media.ro/ministerul-apararii-a-semnat-un-acord-de-peste-doua-miliarde-de-euro-cu-compania-israeliana-rafael-advanced-defense-systems-pentru-achizitia-sistemelor-antiaeriene-shorad-vshorad.html
• Achiziție246 de Mașini de Luptă ale Infanteriei (MLI) https://hotnews.ro/achizitie-militara-majora-romania-cumpara-blindate-de-lupta-de-25-miliarde-de-euro-ce-specificatii-vor-avea-ce-va-fi-produs-in-tara-si-ce-modele-din-piata-vor-intra-in-cursa-2021300
•  Achiziție sistem armament individual (SAI) tip NATO https://romania.europalibera.org/a/inzestrarea-armatei-sistem-armament-individual-masini-lupta-infanterie/33470866.html

• Achiziții de corvete și rachete https://tvrinfo.ro/exclusiv-la-tvr-info-ionut-mosteanu-prioritati-in-aparare-cumpararea-de-rachete-si-corvete/
• Achiziții de nave de patrulare maritimă (OPV) https://hotnews.ro/detalii-despre-corveta-usoara-pe-care-romania-o-cumpara-din-turcia-cat-va-costa-nava-si-ce-pregateste-armata-in-paralel-2026095

• Achiziția unui nou sistem Patriot https://www.libertatea.ro/stiri/romania-cumpara-sistem-patriot-modernizat-sua-mapn-5287245
• Achiziția a 94 de bucți Piranha 5 https://hotnews.ro/documente-proiectul-de-lege-al-mapn-pentru-achizitia-transportoarelor-piranha-5-construite-in-romania-primul-contract-vizeaza-94-de-bucati-5-cu-livrare-inca-din-acest-an-402912
• Achiziția a 5 vehicule blindate 4X4 VAMTAC ST5 https://www.defenseromania.ro/romania-mai-cumpara-un-lot-de-vehicule-blindate-vamtac-st5--pentru-suma-de-2-milioane-de-euro_633999.html

Blocul Național Sindical (BNS) atrage public atenția asupra încălcărilor flagrante ale legislației muncii și ale codului administrativ în instituțiile publice de stat, în special în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în organismele intermediare aflate în subordine, dar și în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv în Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Având în vedere lipsa totală de reacție a autorităților față de protestul legitim organizat în fața Guvernului României, în data de 15 iulie 2025, de către angajații din instituțiile mai sus menționate și refuzul sistematic de a invita sindicatele reprezentative la un dialog real și constructiv, anunțăm că:

1. Începând cu data de 1 august 2025, vom monitoriza cu maximă atenție și strictețe respectarea programului de lucru legal de 8 ore/zi, precum și efectuarea de ore suplimentare fără acordul scris din partea lucrătorilor din MIPE, din structurile subordonate și din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - APIA și AFIR.

Această acțiune se întemeiază pe dispozițiile art. 112 din Codul muncii, care reglementează durata normală a timpului de muncă la 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, și pe art. 41 alin. (3) din Constituția României. În plus, Codul muncii prevede că orele suplimentare pot fi efectuate doar cu acordul salariatului și trebuie compensate obligatoriu prin timp liber corespunzător.

Recomandăm tuturor membrilor de sindicat sa înregistreze solicitări oficiale pentru:

• compensarea de urgență a tuturor orelor suplimentare efectuate si necompensate cu timp liber corespunzator in termenul prevazut de lege,
• acordarea tuturor zilelor de concediu de odihnă neefectuate restante din anii anteriori.

Această acțiune este necesară întrucât legislația în vigoare impune, în mod expres, ca orele suplimentare să fie recuperate în termen de 90 de zile de la efectuarea lor. Nerespectarea acestui termen atrage consecințe grave: încălcarea legii, prestarea de muncă neplătită și afectarea drepturilor fundamentale ale angajaților.

Subliniem că impunerea de ore suplimentare fără acordul scris al salariaților și fără compensarea acestora poate fi încadrată, din punct de vedere juridic și moral, ca o formă de muncă forțată.^[i]

Acordarea zilelor de concediu de odihnă restante nu reprezintă un beneficiu discreționar al angajatorului, ci o obligație legală imperativă, conform art. 146 alin. (2) din Codul muncii, care prevede că angajatorul are obligația de a acorda concediul de odihnă într-un interval de cel mult 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul. Nerespectarea acestei obligații echivalează cu o limitare abuzivă a dreptului salariatului la repaus, garantat de art. 41 alin. (2) din Constituția României și de Directivele europene în materie (în special Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru). De asemenea, acumularea an de an a zilelor de concediu neefectuat constituie o practică ilegală, ce poate conduce la epuizarea fizică și psihică a personalului și afectează grav calitatea serviciului public prestat.

2. Cerem public autorităților competente prezentarea de urgență a planurilor anuale de formare profesională și a execuției financiare privind cheltuielile alocate pentru aceste cursuri.

Reamintim că, potrivit art. 194 din Codul muncii și art. 458 alin. (2) din Codul administrativ, angajatorii, respectiv autoritățile și instituțiile publice, au obligația de a asigura participarea salariaților și funcționarilor publici la cel puțin un program de formare profesională o dată la doi ani.

Această obligație este un drept legal al lucrătorilor.

De asemenea, conform art. 459 din Codul administrativ și art. 195 din Codul muncii, angajatorii au obligația de a elabora și implementa anual un plan de formare profesională. Refuzul de a întocmi, comunica sau pune în aplicare acest plan constituie o încălcare gravă a dreptului la dezvoltare profesională și poate fi contestat legal. Dacă, în decursul ultimilor doi ani, angajatorul nu a asigurat formarea, lucrătorul poate cere, în baza art. 157 alin. (2) din Codul muncii, un concediu plătit de formare de până la 10 zile lucrătoare sau 80 de ore. 

3. BNS solicită, de asemenea, desecretizarea rapoartelor de audit de sistem realizate de Curtea de Conturi a României, Curtea de Conturi a Uniunii Europene și Curtea Europeană de Audit în cadrul acestor instituții publice, în interesul opiniei publice

Considerăm că publicarea acestor rapoarte este un act de transparență necesar într-un stat de drept și un demers esențial pentru înțelegerea realității din instituțiile vizate. Aceste rapoarte, din informațiile de care dispunem, evidențiază suprasolicitarea gravă a angajaților și încălcări repetate ale drepturilor acestora, inclusiv în ceea ce privește volumul de muncă, programul de lucru și lipsa compensațiilor legale.

Blocul Național Sindical își afirmă disponibilitatea pentru dialog și îndeamnă Guvernul României să înceteze ignorarea partenerilor sociali. Ignorarea legii nu poate constitui o politică publică.

BLOCUL NAȚIONAL SINDICAL

* Atragem atenția asupra unei contradicții majore între politicile guvernamentale recente și recomandările internaționale.

Într-un raport publicat recent, agenția internațională de evaluare financiară Moody’s a declarat că accesarea fondurilor europene este crucială pentru susținerea creșterii economice, mai ales în contextul efectelor generate de programul de consolidare fiscală. Maximizarea absorbției acestor fonduri poate atenua presiunile economice pe termen scurt și contribui semnificativ la potențialul de creștere pe termen mediu, sprijinind totodată eforturile de ajustare fiscală.

Măsurile de austeritate promovate de Guvernul proaspăt instalat au abătut atenția opiniei publice de la efectele liberalizării prețurilor la energie electrică de la 01.07.2025.

Însă liberalizarea prețurilor la energie dublată de măsurile promovate de Guvern, în special de cele ce vizează creșterea TVA și reducerea sau înghețarea unor beneficii salariale sau sociale vor avea efecte semnificative, în special în cazul celor cu venituri mici.

Efectul cumulat al liberalizării prețurilor la energie de la 01 iulie și al creșterii TVA de la 01 august vor ridica rata inflației aproape de 10%, ceea ce va eroda semnificativ puterea de cumpărare a veniturilor populației. Tăierea veniturilor salariale din sectorul public, înghețarea pensiilor și a prestațiilor de asistență socială, reevaluare accesului la servicii de sănătate pentru unele categorii sociale, toate vor contribui la o creștere semnificativă a populației în risc de sărăcie.

În perioada noiembrie 2021 – august 2024 bugetul de stat a decontat subvenții totale pentru energie în sumă de 26,97 mld lei, alte 4,13 mld lei fiind în analiză.

Beneficiarii acestei măsuri au fost, atât consumatori casnici (44%), cât și consumatori non-casnici (56%).

Creșterea pensiilor, a diverselor indemnizații de asistență socială dar și a salariului minim au avut ca efect o îmbunătățire a indicatorilor ce reflectă nivelul de trai, 2024 a fost anul cu cele mai bune evoluții în acest sens. Sigur că prețul îl plătim și-l vom plăti în continuare. Chiar și în aceste condiții, în 2024:

-             1 din 5 români era afectat de sărăcie,

-             1 in 6 români era afectat de deprivare materială și socială severe,

-             1938,5 lei/luna – pragul de sărăcie, 3.595.000 de persoane se aflau sub acest prag.

-             14,5% din gospodării au întârzieri la plata facturilor de utilități, media UE 6,9%.

-             prețul energiei a fost al cincilea preț ca mărime din Uniunea Europeană, raportat la paritatea puterii de cumpărare. Cehia (41 PPS), Cipru (35,7), Germania (35,23), Polonia (32,69) și România (32,69 PPS).

La 1 iulie 2025 Guvernul a luat decizia de a renunța la măsura de subvenționare aplicată în perioada 2021 – 2025, înlocuind-o cu o măsură cu aplicabilitate mult mai limitată și legată exclusiv de nivelul pragului de sărăcie din 2024.

În cadrul unui studiu realizat BNS a evaluat modul în care a fost aplicată și efectele generate de schema de subvenționare din perioada 2021 – 2025 și totodată evaluează efectul liberalizării prețului în special pentru consumatorii casnici.

Era firesc ca la finalizarea măsurii de sprijin Guvernul să evalueze eficiența utilizării acestei măsuri de sprijin pentru consumatori.

În mod firesc ne punem întrebarea – A fost subvenționarea prețului la energie o măsură dată în beneficiul consumatorilor sau o parte din beneficii au fost însușite de furnizorii de energie? În ce măsură statul s-a asigurat că această măsură nu distorsionează piața și nu reprezintă un mecanism de fraudare a bugetului public.

De ce credem asta?

Pentru că:

• Există suspiciuni rezonabile că cel puțin pentru pragul de peste 300 kw consum lunar nivelul subvenției, cel puțin de la un moment dat, a fost supraevaluat. Cu o zi înainte de liberalizare prețul pe piața liberă era mai mic decât prețul subvenționat. Cu toate acestea statul a decontat subvenții de 1,3 lei/kw.
• Există o lipsă de transparență din partea furnizorilor în ceea ce privește formarea prețurilor și aplicarea legii 206/2023, respectiv a mecanismului de calcul a prețului facturilor la energie electrică și gaze.

În perioada octombrie 2023 – iunie 2025 furnizorii de energie electrica ce au în portofoliu clienți casnici și non-casnici aveau obligația să returneze acestora, în conformitate cu art. 6 din Legea 206/2023, sumele rezultate ca urmare a calculării componentei de ajustare (componenta de ajustare se determină ca diferență între componenta de achiziție din prețul final facturat și prețul mediu lunar de achiziție realizat). Prin neaplicarea acestei prevederi tuturor clienților, furnizorii au reținut sume importante ce trebuiau returnate clienților, încălcând legea, fapt care conform legii se sancționează cu amendă din cifra de afaceri (între 1% și 5% din cifra de afaceri).

Responsabil pentru efectuarea de controale cu privire la corectitudinea prețurilor facturate la energie, pentru clienții casnici este  ANPC, iar pentru non-casnici – ANRE.

• De asemenea tot în această perioadă furnizorii au încercat să-și optimizeze costurile utilizând mecanismul subvenției. Furnizorii aveau obligația de a depune la decontare documente separate pentru clienții din piața liberă și pentru clienții pentru care erau furnizor de ultimă instanță.

Pentru clienții din piața liberă prețul se formează cu maxim 5% din energie luată din piața de echilibrare. Pentru clienții de ultimă instanță prețul se formează prin recunoașterea integrală a prețurilor din piața de echilibrare.

În multe cazuri furnizori au achiziționat energie din piața de echilibru și pentru că în prețul clienților din piața liberă acest cost era recunoscut doar limitat, au transferat această povară către clienții de ultimă instanță și ulterior au solicitat statului sa compenseze prin subvenție prețul mare pentru clienții de ultimă instanță. Acest mod de operare a fost la un moment dat sesizat de ANRE, fără însă a avea consecințe la nivelul furnizorilor, altele decât aceea că li s-a interzis compensarea pe viitor.

Modul de formare a prețurilor la energie electrică și gaze dar și modul în care costurile sunt recunoscute în preț trebuie mult mai clar reglementate. Altfel ne vom confrunta în continuare cu situații în care grupuri privilegiate vor beneficia de energia ieftină, lăsând energia scumpă pentru populație sau restul consumatorilor non casnici ce nu au un statut privilegiat.

Prețurile au crescut atât de mult pentru că piața a fost liberalizată în condițiile în care aceasta nu există în mod real.

Piața trebuie atent reglementată și urmărită pentru a evita distorsiuni în piață și înțelegeri ce vor fi direct suportate de consumatori. În perioada 2021 – iulie 2025 statul și-a asumat aceste efecte subvenționând și unde era cazul și unde nu era cazul și decontând fără să se întrebe vreodată ce plătește de fapt.

• Au existat furnizori care au întocmit documente de decontare eronate sau furnizori care nu au cerut spre decontare subvențiile asumate de stat. Ar trebui analizat ce se întâmplă în aceste situații și din vina cui s-au întâmplat.
• Un alt comportament abuziv îl regăsim în relația cu prosumatorii, ca urmare a faptului că nu se facturează lunar cantitățile de energie consumate / livrate în rețea și nu se face regularizarea la 24 de lunj așa cum prevede legea. Această situație generează prejudicii, atât prosumatorilor, cât și bugetului de stat, pentru că nu se facturează și nu se înregistrează TVA lunar.

Concluzia ar fi că după aproape 4 ani de subvenții acordate piața este la fel de puțin pregătită pentru liberalizare, contextul internațional este la fel de impredictibil, situația economică este chiar mai rea decât în 2021, singura schimbare făcută fiind aceea de limitare a celor protejați și chiar și pentru ei protecția nu este suficientă.

Ce urmează:

1. Liberalizarea prețurilor la energie electrică de la 1 iulie 2025, va conduce la scumpiri semnificative pentru populație (între 67% și 79%) în ceea ce privește facturile la energie electrică.
2. Această creștere semnificativă a prețurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici va afecta, pe de-o parte, amplificarea sărăciei energetice, plățile restante către companii, și, însoțită de liberalizarea prețului energiei pentru consumatorii non-casnici, scăderea competitivității companiilor naționale față de contra-părțile europene.
3. Estimările noastre arată că evoluția probabilă a prețurilor urmează să majoreze prețul kWh în România, până la al șaptelea cel mai mare preț din Uniunea Europeană, peste media prețului din UE-27, față de poziția 22 anterior anterior re-liberalizării prețurilor. Într-un scenariu chiar mai nefavorabil, consumatorii casnici din România ar urma să plătească al patrulea cel mai mare preț din Uniunea Europeană (după Germania, Danemarca, Irlanda) și mai scump decât în toate țările Europei de Est, respectiv de trei ori mai scump decât în Ungaria și de 2,5 ori mai scump decât în Bulgaria.
4. Din punct de vedere al măsurării prețului prin „moneda artificială” a standardului puterii de cumpărare (PPS) o scumpire de 67-79% a prețului per kWh în România, ar plasa consumatorii casnici, ca preț măsurat prin standardul parității de cumpărare, la cel mai înalt nivel din UE-27 (anterior re-liberalizării, la standardul PPS, așa cum am arătat, prețul energiei electrice pentru gospodării era deja al cincilea cel mai mare din UE-27, apropiat cu cel plătit în Germania).
5. Estimăm că (re) liberalizarea va avea ca efect o majorare a ratei inflației de cel puțin 2,8 puncte procentuale, ceea ce ar putea ridica rata anuală a inflației peste nivelul de 8,25% (în condițiile unei inflații anualizate în prezent de 5,45%)
6. Rata inflației ar putea fi chiar și mai mare, în condițiile în care modificările de prețuri pentru consumatorii non-casnici (runda a doua) ar urma să afecteze și ele nivelul de trai.
7. Măsurile guvernamentale propuse prin noul pachet de sprijin, în vigoare începând după expirarea plafonării, conduc la un sprijin redus la o treime, ca valoare, față de sumele alocate pentru subvenționarea facturilor non-casnicilor.
8. Riscurile de intrare în categoria sărăciei energetice par să fie de natură să „străpungă” pragul de 25% dintre familiile care întâmpină dificultăți și categoric este de natură să conducă la majorarea dificultăților pentru plata facturilor la utilități, pentru milioane de consumatori casnici.
9. Măsurile de sprijin (programate pentru zece luni) vor fi fost deja parțial anulate prin majorarea cotei standard de TVA, inclusiv pentru facturile la utilități.
10. În privința măsurilor de sprijin, respectiv plafonul de venit lunar de maximum 940 lei pentru persoanele singure, el apare deja ca fiind subdimensionat, întrucât valoarea este extrasă din valoarea pragului de venit anual de sărăcie relativă pentru anul 2024, așa cum a fost comunicat de către INS în iunie 2025, respectiv 23.262 de lei/persoană/an. Or, în 2025, urmare a creșterii anticipate a prețurilor, până la 8,25% și în condițiile înghețării pensiilor, salariilor în sectorul public și presiunile pe economie care ar putea atrage o spirală negativă în salariul real, inclusiv în sectorul public, apare ca o certitudine că rata sărăciei relative va crește.
11. Estimarea noastră, așa cum am arătat, este de revenire a ratei sărăciei și excluziunii sociale (AROPE) dinspre nivelul de 19% în 2024, la nivelul de circa 24% în 2025, ceea ar urma să atragă o retrogradare, prin cele 400.000 de persoane pe care le estimăm a reintra în categoria „persoanelor sărace” în 2025, până aproape 4 milioane de persoane, inclusiv în clasamentul AROPE la nivelul UE-27, de pe poziția 20 a statelor cu cea mai mare rată de persoane sărace, pe poziția 24, respectiv a treia cea mai mare rată a persoanelor sărace din Uniunea Europeană.

Având în vedere toate acestea, ca posibile soluții pe termen scurt față de trendul negativ al sărăciei energetice și pozitiv (în sensul de scumpire) al creșterii costului vieții, credem că sunt câteva măsuri care pot domoli aceste evoluții negative și totodată ar disciplina piața. Printre ele:

1. Re-evaluarea persoanelor considerate sărace în raport de venitul obținut, după o perioadă de cel mult trei luni de la expirarea plafonării, în sensul creșterii plafonului pentru care se acordă subvenția;

1. Stabilirea unei celule de criză formată din reprezentanți ai Ministerului Energiei, Consiliului Concurenței, Ministerul Finanțelor Publice și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, care să urmărească:

• Salturile de preț înregistrate imediat după 1 iulie 2025 în ofertele furnizorilor, în condițiile în care, mulți dintre ei, cu doar 24 de ore înainte, și fără ca prețurile de achiziție să se modifice semnificativ, ofereau contracte pe termen de un an, la prețuri semnificativ mai mici;
• Eventuale înțelegeri la preț pe piața energiei în scopul manipulării prețului energiei electrice, așa cum ANRE a avut în cursul anului 2024^[1] indicii de materializare a unei astfel de manipulări, în detrimentul consumatorilor.
• Investigarea modului în care au fost respectate prevederile legale în facturarea energiei către consumatori, respectiv modul în care componenta de ajustare a fost aplicată în relație cu clienții casnici si non-casnici.
• Investigarea cazurilor în care au fost transmise documente greșit întocmite la decontare, precum și motivul pentru care unii furnizori nu și-au transmis la decontare documentele pentru subvențiile de preț.
• Motivele pentru care ANRE întârzie validarea documentelor în vederea decontării subvențiilor la energie către furnizori.

2023. Realizarea unor controale de către autoritățile responsabile (ANRE și ANPC) care să vizeze modul în care a fost aplicat art 6 din legea 206/2023.

STUDIU_BNS_-_Creșterea_costului_vieții_și_sărăcia_energetică.pdf 

^[1] https://energie.gov.ro/ministerul-energiei-a-luat-nota-de-amenzile-aplicate-de-autoritatea-nationala-de-reglementare-in-domeniul-energiei-anre-celor-patru-furnizori-traderi-care-au-manipulat-piata-energiei-electrice-am/

• Blocul Național Sindical atrage atenția asupra riscurilor majore generate de întârzierea aprobării bugetelor companiilor din industria națională de apărare
• Lipsa acțiunii imediate poate conduce la colapsul unor companii esențiale pentru securitatea națională

10 iulie 2025

Blocul Național Sindical (BNS) solicită Guvernului României, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoariatului și Turismului să urgenteze aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici din industria națională de apărare.

Întârzierile actuale generează efecte grave:

• Întârzierea salariilor, neachitarea contribuțiilor sociale și riscul declanșării conflictelor de muncă în cadrul companiilor strategice, precum și exodul inginerilor și al operatorilor specializați;
• Suspendarea plăților pentru utilități, cu risc de întrerupere a producției și costuri suplimentare masive pentru repornirea instalațiilor;
• Blocarea programului multiannual. Achiziţiile de utilaje, modernizările de linii tehnologice şi proiectele de capacitate nouă necesită credite de angajament incluse în buget. Fără acestea, contractele-cadru cu furnizori străini nu pot fi semnate, cotaţiile comerciale îşi pierd valabilitatea după 60-90 de zile, iar noile oferte sunt deja indexate cu inflaţia industrială europeană, lucru care ridică preţul pe proiect cu 8-12% şi erodează sustenabilitatea economică;
• Blocarea investițiilor esențiale pentru retehnologizare, modernizare și extinderea capacităților de producție;
• Pierderea accesului la finanțări europene, inclusiv granturi nerambursabile în cadrul programelor           „Actul pentru Sprijinirea Producției de Muniție” și Fondul European de Apărare, unde cerinţa de cofinanţare naţională minimă de douăzeci la sută trebuie dovedită prin buget aprobat la data depunerii aplicaţiei.;
• Suspendarea dreptului de a efectua plăţi curente şi de capital provoacă un deficit sever de lichiditate. Companiile se văd silite să recurgă la credite-punte bancare scumpe, iar băncile majorează marjele de risc sau cer garanţii suplimentare
• Efecte negative asupra imaginii României în relația cu partenerii NATO și UE, prin compromiterea capacității de a onora contractele internaționale.

În lipsa unui buget aprobat, companiile din apărare sunt forțate să recurgă la împrumuturi bancare costisitoare, cu riscuri majore de intrare în incapacitate de plată și impact în lanț asupra întregului lanț de furnizori, în special întreprinderile mici și mijlocii.

Conform Ordonanței de Guvern nr. 26 din anul 2013, bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici care se aprobă prin hotărâre a Guvernului se transmit Ministerului Finanţelor în vederea avizării/semnării, după caz, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a legii anuale a bugetului de stat. Iar aprobarea acestora se face în termen de 150 de zile de la data intrării în vigoare a legii anuale a bugetului de stat, respectiv 13 februarie 2025. Acest termen ar urma să expire în trei zile, adică marți, 15 iulie 2025.

Având în vedere că lipsa acțiunii imediate poate conduce la colapsul unor companii esențiale pentru securitatea națională și la pierderea unor oportunități strategice de finanțare și dezvoltare, Blocul Național Sindical solicită finalizarea de urgență a procesului de aprobare a bugetelor.

BLOCUL NAȚIONAL SINDICAL

Biroul Național Confederal (BNC) al Blocului Național Sindical s-a reunit astăzi, 8 iulie 2025, în ședință, în format hybrid și a decis un plan de acțiune pentru perioada imediat următoare având în vedere angajarea răspunderii Guvernului României în Parlamentul României pe primul pachet de măsuri de austeritate, precum și anunțul Cabinetului Bolojan potrivit căruia vor mai urma alte două pachete de reformă.

Blocul Național Sindical (BNS) reclamă atacul periculos și fără precedent al Curții Constituționale a României (CCR) la drepturile lucrătorilor din sectorul public din România! În plin val de proteste organizate de organizațiile sindicale și lucrători, Curtea Constituțională emite o motivare cel puțin bizară prin care amputează drepturile lucrătorilor români și îi oferă Guvernului României și Parlamentului României pretextul „perfect” pentru tăieri de sporuri și salarii! CCR legitimează ideea că Guvernul poate modifica unilateral contractele de muncă, fără dialog, fără renegocieri și fără respect față de salariat.

BNS_-_Amendamente_Lege_masuri_fiscale-bugetare.docx

 Modificarea Codului Fiscal si a Legii 95/2006 - NU SE ACȚIONEAZĂ ASUPRA INEFICIENȚEI DELOC, CI SE TAXEAZĂ ȘI MAI MULT, CONTRIBUABILII CORECȚI.

1. Ne așteptam la o abordare care să fie echitabil așezată din punct de vedere al asumării susținerii. Chiar dacă înțelegem nevoia de a reduce deficitul ne așteptam ca sarcina să fie asumata echitabil.

De 30 ani în România politica fiscală s-a făcut bazându-se pe principiul de unde putem lua repede, ușor și mult. Așa s-a preferat și acum. Excepțiile vor beneficia în  continuare de pozițiile lor privilegiate și drepturile lor vor fi în continuare neatinse, pe principiul că sunt puțini. La fel cum luăm impozite de la cei cu venituri mici și mijlocii pentru că restul sunt puțini. Asta nu e o abordare sănătoasă.

 Decizia Partidului Național Liberal, luată sâmbătă în cadrul Consiliului Național, de a elimina dreptul de vot pentru Organizația de Femei și Organizația de Tineret în Biroul Politic Național, ne oferă, din păcate, un exemplu perfect despre cum se construiește regresul sub masca modernizării.

Biroul Național Confederal al Blocului Național Sindical (BNS) salută încheierea perioadei de instabilitate politică și ia act de investirea cu o largă majoritate a noului Guvern condus de Primul Ministru Ilie Bolojan.

Totodată BNC al BNS a luat act de prevederile Programului de Guvernare dar mai ales de declarațiile Primului Ministru în ceea ce privește intențiile de modificare a Codului Muncii și a legii dialogului social. Ca urmare, în ședința sa din data de 27 iunie 2025, BNC al BNS a decis intrarea în stare de alertă a organizației, având în vedere impactul major ce l-ar putea avea astfel de modificări legislative asupra angajaților, în special în absența unui dialog social real și a consultării cu partenerii sociali.

În ultima perioadă asistăm la o ofensivă sistematică a așa-zișilor „specialiști” care ne spun, cu o falsă superioritate morală, că salariile din România sunt prea mari, că sectorul public este gras și leneș, iar salariații, niște profitori ai sistemului. Nimic mai fals. Și nimic mai toxic pentru o societate care se vrea democratică, echitabilă și bazată pe muncă decentă.

BNS, la Palatul Cotroceni: Soluții pentru echilibru fiscal și protejarea lucrătorilor

BNS solicită măsuri responsabile și consultare reală în politicile fiscal

În urma scrisorii deschise adresate de Blocul Național Sindical (BNS), prin care se semnala faptul că politicile fiscal-bugetare sunt promovate fără consultarea partenerilor sociali, Administrația Prezidențială a transmis joi o invitație confederațiilor patronale și sindicale din România la dialog.