Politici pentru tineret

Politicile pentru tineret reprezintă strategia implementată de autoritățile publice. Scopul ei este să susțină integrarea, cu succes, a tinerilor în societate, precum și cetățenia activă a acestora.

Politicile pentru tineret sunt menite să creeze oportunități pentru tineri să găsească un cămin într-o comunitate cu valori. Făcând aceasta, politicile pot susține: 

• coeziunea socială, 
• sustenabilitatea societăților democratice și 
• dezvoltarea socială și economică a acestora.

Politicile pentru tineret reflectă cum guvernul sau decidenții privesc tinerii. Maniera în care societatea se comportă cu tinerii săi este foarte importantă pentru prezent și viitor.

Politicile reprezintă procesul prin care resursele publice sunt alocate, cu scopul de a atinge obiective politice.

Tinerețea se referă la tranziția către autonomie, prin care toți trecem. Sunt mai multe definiții, bazate pe limitele de vârstă, în diferite țări (în România, tinerii sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani).

În România, responsabilitatea pentru politica de tineret este împărțită între autoritățile centrale și autoritățile locale. În limitele legii tinerilor, autoritățile locale au libertatea de a dezvolta inițiative și coordonarea apoi aceste inițiative la nivel național. Mai mult, unul dintre cele mai importante instrumente de implementare a politicii de tineret – de către Ministerul Familiei, Tineretului si Egalității de Șanse, dar și de Ministerul Culturii – este alocarea de granturi pentru proiectele ONG-urilor pentru tineret.

Pe de altă parte,  Direcțiile Județene pentru Tineret, Centrele Culturale pentru Studenți, precum și instituțiile culturale subordonate Ministerului Culturii, universitățile și, într-o oarecare măsură, școlile au un grad ridicat de autonomie în stabilirea activităților și calendarelor în lucrul cu tinerii. Deși această strategie asigură accesul la o activitate de tineret a unui număr mare de tineri din mai multe regiuni, orașe și sate, întregul teritoriu național nu este acoperit în același mod și, de fapt, nivelul de accesibilitate variază în mare măsură în întreaga țară. Coordonarea națională este îngreunată de absența unor mecanisme bine definite de monitorizare și evaluare în domeniul politicilor pentru tineret.

Din 2001, documentele strategice în domeniul tineretului, inclusiv Strategia națională actuală în domeniul politicii tineretului 2015-2020, reunesc obiectivele generale și operaționale ale politicii de tineret. Cu toate acestea, Strategia națională în domeniul politicii de tineret pentru perioada 2015-2020 nu a avut si un plan de acțiune, alocări bugetare clare și un plan de monitorizare. Prin urmare, coordonarea dintre autoritățile de nivel înalt responsabile de politica de tineret nu este sistematică și se constată și lipsa de control a implementării în timp util și pe deplin a acțiunilor de îndeplinire a obiectivelor stabilite.

Noua strategie în domeniul tineretului 2022 – 2027 urmează să fie aprobată in 2023.

legea-nr-176-2018-privind-internshipul.pdf

legea-nr-78-2014-privind-reglementarea-activitatii-de-voluntariat-in-romania.pdf

legea-nr-258-2007-privind-practica-elevilor-si-studentilor.pdf

legea-tinerilor-nr-350-2006.pdf