INFO
iulie 2011
Liderii comunităţii rome din judeţul Satu Mare susţin că, din cauza discriminării, romii nu îşi găsesc locuri de muncă
Discriminarea, lipsa unei educaţii, dar şi problemele pe care le creează romii în societate sunt doar câteva dintre subiectele dezbătute fervent cu ocazia întâlnirilor dintre romi şi reprezentanţii instituţiilor publice din judeţ. Majoritatea liderilor comunităţilor de romi se plâng de discriminarea care este făcută în şcoli, dar şi de faptul că mulţi dintre ei nu beneficiază de un ajutor social. Astfel, aduşi în pragul sărăciei şi a deznădejdii, romilor le este aproape imposibil să mai păşească către un trai decent. Chiar dacă au fost, sunt sau vor mai fi implementate zeci de proiecte de ajutorare şi integrare a romilor în societate. Din păcate, fără prea mari rezultate în ultimii ani.
Liderii comunităţilor de romi din judeţ au identificat, cel mai des, aceeaşi cauză în calea integrării persoanelor de etnie romă în câmpul muncii: discriminarea. De altfel, preşedintele Partidei Romilor Satu Mare, Horvath Ignac, a precizat în repetate rânduri că angajatorii au reticenţe foarte mari atunci când vine vorba de a angaja persoane de etnie romă. Cu toate acestea, preşedintele Ignac recunoaşte că una dintre posibilele cauze o poate reprezenta şi slaba calificare a romilor. “Nu toţi romii sunt hoţi, nu toţi au cazier. Cu toate acestea, prea puţini angajatori vor să angajeze persoane de etnie romă. Sunt şi oameni corecţi în rândul comunităţilor de romi”, este de părere preşedintele Horvath Ignac.
Număr necunoscut de şomeri romi
Numărul total al romilor fără un loc de muncă este aproape imposibil de estimat, în condiţiile în care nicio instituţie publică nu deţine o astfel de evidenţă. Potrivit reprezentanţilor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Satu Mare, instituţia nu are o evidenţă paralelă, bazată pe naţionalitate sau etnie. Ca atare, acest fenomen este foarte greu de evidenţiat în statistici. Totuşi, cu toate că se plâng că sunt discriminaţi de angajatori, romii nu se prea înghesuie la porţile AJOFM. “Noi nu avem o evidenţă în funcţie de etnie sau naţionalitate. Este, totuşi, adevărat că cei mai mulţi vin numai pentru ştampila care le asigură tot felul de ajutoare băneşti. Chiar dacă îi trimitem la vreun angajator, acesta fie nu îi angajează fie nu vor romii să lucreze, ci preferă să beneficieze în continuare de tot felul de ajutoare financiare fără să presteze în schimb vreun serviciu”, ne-a declarat un angajat al AJOFM.
Proiecte da, rezultate ba!
Potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Carei, romii nu se prea înghesuie să solicite un loc de muncă, preferând, după cum se pare, o cale mai uşoară de a câştiga un ban. Totuşi, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a întreprins în ultimii ani o serie de programe de sprijinire a categoriilor defavorizate. Prin aceste programe s-a acordat o atenţie deosebită persoanelor sau grupurilor care se confruntă cu dificultăţi de integrare în câmpul muncii, în special persoanele de etnie romă. Cele mai substanţiale programe, care au durat în medie trei luni, s-au derulat în colaborare cu primăriile comunelor Moftin, Pişcolt, Căuaş, Craidorolţ, Tiream, Andrid şi Carei, acolo unde trăiesc comunităţi însemnate de romi. Din nefericire, numai o mică parte din beneficiarii programelor şi-au găsit şi un loc de muncă. Mai mult, în ultimii ani s-au organizat şi burse speciale pentru persoanele de etnie romă, dar tot fără vreun efect deosebit. De altfel, cele mai multe locuri de muncă sunt oferite în meserii care nu necesită prea mulţi ani de şcoală sau niciun fel de specializare. De altfel, chiar şi cursurile de calificare se ghidează după aceeaşi logică: cursuri simple pentru oameni simpli. Ultimul proiect de acest gen, care a debutat în cursul lunii martie, fiind finanţat cu fonduri de la Uniunea Europeană, a vizat pregătirea unui număr de 34 de persoane de etnie romă în meseria de agenţi sanitari. Din nefericire, prea puţini şi-au găsit şi un loc de muncă la finalizarea cursurilor.
Prea puţini angajatori
De departe, S.C. Florisal S.A. ocupă primul loc în anul acesta când vine vorba despre angajarea persoanelor de etnie romă în judeţul Satu Mare. Astfel, potrivit celor declarate de directorul Florisal, Vasile Puşcaş, nu mai puţin de 31 de persoane, din care 12 femei şi 19 bărbaţi, au fost angajate în ultima vreme la societatea pe care o conduce. Din câte se pare, măsura a fost luată în urma întâlnirilor repetate dintre locatarii din fostele cămine UNIO, reprezentanţii Primăriei Satu Mare şi operatorul de salubrizare – S.C. Florisal S.A., atunci când zeci de persoane s-au plâns că nu îşi găsesc un loc de muncă. Din câte se pare, angajările vor continua.
Muncă cu forţa
Dacă romii se plâng că nu îşi găsesc locuri de muncă, persoanele de etnie romă care beneficiază de ajutoare sociale sunt obligate, în schimb, să presteze muncă în folosul comunităţii. Astfel, în conformitate cu prevederile Legii 276 din 24 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat şi a H.G.nr.50/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, pentru sumele acordate ca ajutor social, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară de ajutor social are obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii. Orele de muncă se calculează proporţional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiază familia sau persoana singură, cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă. Asistaţii vizaţi sunt persoanele apte de muncă, care au vârsta cuprinsă între 16 ani şi vârsta standard de pensionare, nu urmează o formă de învăţământ cursuri de zi şi are starea de sănătate şi capacitatea fizică şi psihică corespunzătoare, care o fac aptă pentru prestarea unei munci. Pe de altă parte, vor scăpa de efectele noilor modificări legislative persoanele care asigură creşterea şi îngrijirea unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 7 ani şi până la 16 ani în cazul copilului cu handicap mediu, persoanele apte de muncă care asigură creşterea şi îngrijirea a uneia sau mai multor persoane cu handicap grav sau accentuat, respectiv persoanele care participă la un program de pregătire profesională sau sunt încadrate în muncă.
(Sursa: Gazeta de nord-vest)