Zilele acestea se dovedește încă o dată cât de puternică este influența mediului de afaceri din România și cât de permeabile sunt Guvernele, indiferent de culoare lor politică, la influențele exercitate de acesta.
Din 2019 BNS încearcă să convingă Guvernul să revizuiască conceptul ”datorate și plătite” din legea 127/2019 privind sistemul public de pensii. În ciuda tuturor argumentelor aduse, opțiunea Guvernului a rămas neschimbată invocându-se invariabil deficitul cronic al bugetului de pensii.
Reamintim faptul că din anul 2018 contribuțiile de asigurări sociale sunt în întregime asumate de angajați, aceștia fiind singurii care contribuie la sistemul de asigurări sociale și fondul unic de sănătate.
Am salutat decizia Guvernului Ciucă de la sfârșitul anului trecut de a introduce prin OUG 130/2021 tratarea reținerii și nevirării contribuțiilor sociale ca fiind infracțiune. Din păcate curajul și verticalitatea Guvernului au durat mai puțin de 3 luni. Înainte de implementarea efectivă a aceastei prevederi Guvernul a pregatit deja un proiect de act normativ care nu numai că elimină incriminarea neplății contribuțiilor ca fiind evaziune fiscală ci încurajează mediul de afaceri să schimbe destinația sumelor reținute de la salariat pe o durata nedefinită [1].
Chiar și în condițiile unui mediu economic tulbure, așa cum este cel actual, inițiativa Guvernului este complet debalansată. Angajatorii care se confruntă cu dificultăți financiare temporare pot cere și astăzi eșalonari la plata impozitelor și contribuțiilor sociale, în acest caz primind acceptul pentru alte termene de scadență. Acest lucru înseamnă că ei pot evita, justificat, o eventuală intrare sub incidența prevederilor legii evaziunii fiscale. Pentru angajatorii de bună credință nu este necesară o reglementare precum cea propusă de Ministerul Finanțelor.
Dintr-o inițiativă corectă principial se ajunge astfel la un cadru legislativ atât de pervertit încât el însuși reprezintă un stimulant pentru angajatori să nu mai plătească contribuțiile sociale și impozitul reținut la sursă de la angajat si sa utilizeze aceste resurse pentru achitarea altor datorii. În curând probabil ne vom confrunta cu situații în care angajatorii vor opta să plătească prioritar dividende din contribuțiile sociale reținute de la salariați.
Dintr-o normă legală gândită să sancționeze deturnarea contribuțiilor sociale reținute de la salariați, s-a ajuns la o prevedere legală care încurajează angajatorii să folosească aceste resurse. Se ignoră astfel complet faptul că neplata contribuțiilor sociale sancționează imediat sau pe termen lung salariații ale căror contribuții nu au fost virate, deși au fost reținute. Iar Guvernul nu s-a rezumat la atât. S-a asigurat și de faptul că, deși pagubit în mod direct și fără echivoc, salariatul nu va putea să sesizeze organele de cercetare penală, acest drept fiind conform noii legi deținut integral de organul fiscal.
În România erau la 31.12.2021 peste 700 mii de angajatori, din aceștia aprox 34 mii de aveau obligații fiscale restante. Capacitatea organului fiscal de a verifica și de a evalua cazurile de evaziune fiscală este una foarte redusă. În fapt, în acest mod noua lege devine inaplicabilă, că să nu mai vorbim de cât de subiectivă poate fi o analiză a organului fiscal pe o astfel de situație de evaziune. Vom vedea cazuri de evaziune sesizate de organul fiscal în cazul a 2-3 companii foarte mici, “neprotajate” de cineva la nivel local sau național.
Formularea evazivă face delicată însăși posibilitatea organului de cercetare penală de a evalua fapta penală săvârșită și respectiv a instanței penale de a aplica sancțiunea penală prevazută de actul normativ.
Propunerea legislativă inițiată de Guvern elimină practic un mijloc legal de protecție a salariaților cărora li s-au reținut aceste contributii, afectând în mod direct drepturile actuale sau viitoare ale acestora (pensii sau asigurări de sănătate).
Indiferent cât de “orb” ar fi Guvernul, această intenție de reglementare nu poate fi numită altfel decât “legitimare pentru deturnare de fonduri”. Se reglementează astfel furtul sub stindardul unei nevoi financiare mai presante. Unde am ajunge dacă același tratament permisiv l-am aplica și celor care fură ca să supraviețuiască? Cu ce e mai greșit comportamentul acestora față de cel admis prin acest proiect de act normativ inițiat de Guvern?
Nu doar mediul de afaceri are dificultăți în a face față cheltuielilor curente, cu aceleași dificultăți se confruntă și salariații, dar și populația în general. Dacă Guvernul își permite să fie atât de generos îi propunem să o facă în egală măsură, atât cu firmele, cât și cu salariații. În mod cert și salariații au alte cheltuieli ce trebuie acoperite sau alte datorii ce trebuie achitate mai urgent decât impozitele. Cerem Guvernului să le aplice și lor același tratament favorabil acordat firmelor. În acest caz Guvernul nu trebuie să-și mai facă griji pentru limita cheltuielilor cu pensiile menționată în PNRR. Actuala propunere legislativă va încuraja angajatorii să-și prioritizeze altfel obligațiile financiare, în detrimentul bugetului public, diminuând astfel capacitatea statului de a finanța sistemul de securitate socială.
Cerem Primului Ministru, Ministrului Finanțelor Publice și Ministrului Muncii să dea dovadă de rațiune și să retragă propunerea de Ordonanță la care facem referire. Este nevoie de o reglementare echitabilă și fermă pentru a determina mediul de afaceri să-și asume în mod corect obligațiile generate de angajarea și utilizarea forței de muncă!
Dacă Guvernul nu poate asigura un cadru legal care să garanteze salariaților accesul la drepturile pentru care au contribuit, atunci este de preferat ca angajații să-și plăteasca singuri contribuțiile de asigurări sociale!
Proiect OUG Legea 241 17/02/2022
Sursa: Departamentul de Presa BNS