În cadrul unei sesiuni de informare cu reprezentanții Comisiei Europene pe tema politilor sociale, derulată astăzi, 13 martie 2023, Blocul Național Sindical a furnizat o radiografie a situației sociale actuale din România, explicând motivele proliferării unui model de creștere economică bazată pe inechitate și inegalitate socială.
Țara noastră investește în continuarea extrem de puțin și fără ținte în viitorul forței de muncă, indiferent că ne referim la viitorul pe termen scurt și mediu al forței de muncă actuale sau ne referim la forța de muncă viitoare care acum se află la finalul ciclului de învățare sau se află încă în sistemul de Educație.
Oportunitățile nu sunt deloc egale pentru copiii din mediul rural sau pentru copiii din familii sărace, din familii de romi sau familii monoparentale. Și atunci când se investește sunt adoptate și implementate instrumente de asistență care nu sunt corelate între ele, sunt măsuri adoptate de instituții de pe diverse paliere ce nu reușesc să-și coordoneze intervențiile.
Păstrarea, în continuare, a unei diferențe atât de mari față de media UE nu face decât să arunce resursa umană din România într-o zonă lipsită de oportunități, un bazin de forță de muncă ieftină, pentru munci necalificate în afara țării sau pentru locuri de muncă pe salariul minim în țară.
Nivelul ridicat de inegalitate este accentuat de politicile adoptate de România în domeniul veniturilor, al fiscalității și al asistenței sociale. S-a refuzat în mod constant orice abordare care să reechilibreze această situație.
Autoritățile române au ales să crească salariul minim și salariile în sectorul bugetar, iar restul nu a mai contat. Au distrus dialogul social și negocierile colective pentru a face pe plac mediului de afaceri, au distrus sistemul de impozitare progresiv pentru a-i mulțumi pe cei cu venituri mari, au refuzat în mod constant orice masură care să conducă la o distribuție echitabilă a valorii adăugate între munca și capital. Autoritățile sunt dispuse să ia măsuri atâta timp cât nu deranjează interesele mediului de afaceri sau interesele clasei politice.
„Refuzăm în continuare să vedem permeabilitatea autorităților la tot felul de interese, refuzăm să vedem munca la negru, dar în special la gri, refuzăm să vedem condițiile de muncă din multe companii private, refuzăm să vedem în continuare migrația forței de muncă din România către alte state europene și lista poate continua!” a declarat Dumitru Costin, președinte BNS.
Tocmai pentru că inegalitatea este cvasi-prezentă în România de multe ori, evoluția pozitivă a unor indicatori corespunde doar în mică masură cu realitatea. În fapt, în spatele unor astfel de medii, avem situații extreme.
Într-o masură destul de semnificativă, politicile publice de asistență eșuează deoarece conceperea și implementarea acestor politici este defectuoasă.
De exemplu, în 2016 s-a stabilit că pot beneficia de venit minim de incluziune familiile cu venituri de până la 600 lei/lună, implementarea acestei legi s-a amânat în fiecare an, motivul fiind nivelul ridicat resurselor financiare necesare pentru implementare. În pregătirea implementării pentru 2024, anul trecut valoarea s-a actualizat cu aprox 17%, în condițiile în care rata inflației, cumulat din 2016 și până în 2022, a fost de cel puțin 35%. Mai mult, nivelul stabilit ca limită de venit nu are nicio legatură cu pragul minim de sărăcie care era calculat în 2020, conform INS, la 1012,5 lei / lună, iar pentru o familie cu 2 copii și 2 adulți – la 2126,5. Ori, nivelul stabilit de lege este mult sub pragul de săracie din 2020.
De altfel, prestațiile de asistență sociala acordate au fost lăsate intenționat să fie erodate de inflație. Majoritatea acestor prestații sunt legate de Indicatorul Social de Referință. Deși acest indicator a fost ajustat în 2022 și în 2023 ajustarea s-a făcut doar parțial, pentru a-i menține puterea de cumparare din 2008, anul introducerii ISR, valoarea acestui indicator ar fi trebuit sa fie 885 lei, însă acum este 598 – valoare ajustata de la 1 martie 2023.
Având în vedere aceste aspecte, Blocul Național Sindical consideră că ar trebui să existe mai multă preocupare pentru creștere economică inclusivă, pentru echitate socială, pentru investițiile în resursa umană și în formarea acesteia. Acest lucru ar fi posibil în special prin creșterea eficienței transferurilor socialedar și prin utilizarea politicii fiscale și a negocierilor colective ca principale pârghii de redistribuire a creșterii economice.