- BNS cere Guvernului reformă în agricultură! Dăm miliarde de lei de la bugetul de stat pe subvenții, iar agricultura a avut contribuție negativă la creșterea economică de anul trecut, în 2024 economia României a fost extrem de aproape de intrarea în recesiune.
- BNS, apel către Guvern: Faceți reformă în agricultură! Miliarde de lei se evaporă din buget în acest sector cu o performanță tot mai slabă
Joi, 13 februarie 2025, Blocul Național Sindical (BNS) a luat parte la o reuniune importantă, solicitată de reprezentanții Comisiei Europene, în care a fost discutată, printre altele, și situația macroeconomică a țării. La întâlnire, au mai luat parte și alți reprezentanți ai confederațiilor sindicale și organizațiilor patronale reprezentative din România. BNS a pus la dispoziție, în cadrul acestei întâlniri, o analiză detaliată privind dezechilibrele macroeconomice și poziția fiscală a României.
Analiza realizată de experții BNS arată că în 2024 România a fost la un pas de a intra în recesiune, a fost evitată această situație prin creșterea semnificativă a consumului privat, alimentat de creșterea veniturilor din salarii și pensii acordate în principal din bugetul public consolidat. Ca urmare, evitarea recesiunii a venit la pachet cu o creștere a deficitului bugetar, cu o nouă degradare a soldului balanței comerciale și implicit a soldului contului curent. În 2024 creșterea economică a fost de doar 1%. Este deja al 3-lea an consecutiv de reducere a ritmului creșterii economice reale (datele pentru perioada 2021-2024 pot fi consultate în analiza anexată).
,,Din datele pe care le-am analizat alături de specialiștii BNS, industria și construcțiile – sectoare economice importante – au avut în 2024 zero contribuție la creșterea Produsului Intern Brut (PIB)! În plus, agricultura – un sector economic în care statul investește masiv prin subvenții și ajutoare – a avut contribuție negativă la creșterea PIB! Doar Serviciile și Impozitele pe produs au contribuit pozitiv la creșterea economică. Considerăm că se impune o analiză urgentă privind organizarea și finanțarea pieței agricole. Ar trebui regândite din temelii inclusiv mecanismele de subvenții, care ar trebui să fie țintite spre acele activități care să dovedească eficiență economică. De asemenea, se impune ca mecanismul de subvenții să determine ca produsele agricole rezultate în urma activităților fermierilor care au beneficiat de ajutoare să intre pe circuitul fiscalizat al economiei. Ar trebui analizat și impactul intrării în țară a produselor agricole din Ucraina, căci România a devenit, nu doar o zonă de tranzit a acestora, ci și o piață de desfacere. Acest lucru, evident, dăunează fermierilor români! Ar trebui regândite politicile publice care să stimuleze investițiile în sisteme moderne de irigații, care să rezolve problemele cauzate de secetă și să scape agricultura românească de mila Cerului! Altfel, priviți în ce situație suntem: dăm miliarde de la bugetul de stat, iar agricultura contribuie negativ la PIB! Așadar, lansăm un apel public către Guvernul României pentru reforma agriculturii românești!”, a declarat președintele BNS, Dumitru Costin.
În ciuda faptului că în 2024 economia României a evitat la limita intrarea în recesiune, Guvernul se reîntoarce la optimismul de anul trecut, astfel ca în 2025 PIB-ul este prevăzut să crească în termeni reali cu 2,5%, după o creștere de doar 1% in 2024. Nu este foarte clar cum se va ajunge aici în lipsa motorului numit consum privat. De data aceasta consumul privat nu va putea să ajute creșterea economică, având în vedere că ritmul de creștere al veniturilor salariale scade (salariul real este prevăzut să crească cu doar 1,3%, în condițiile în care salariul minim a urcat cu 9,4%), veniturile din pensii momentan sunt înghețate, măsurile de reformă fiscală deja promovate au generat reduceri de venituri nete în cazul unor categorii de salariați, toate prestațiile de protecție socială au fost înghețate. Iar Construcțiile, Industria alimentară, Agricultura și sectorul IT vor trebui să suporte șocul renunțării peste noapte la facilitățile fiscale acordate anterior.